O sentință într-un proces din sfera muncii confirmă oficial existența unui fenomen

Publicat de Corina Muntean, 12 iunie 2020, 11:13
Curtea de apel din Paris a recunoscut, în premieră, fenomenul de bore-out drept o formă de hărțuire morală și a condamnat o societate comercială să plătească peste 50.000 de euro unui fost angajat. Dacă sentința devine o regulă în jurisprudență, companiile vor avea mari probleme cu mulți din angajații lor.
În urmă cu șase ani, Frédéric Desnard un fost colaborator al companiei franceze Interparfums a făcut o criză de epilepsie la volanul mașinii. A urmat un concediu medical de șase luni și concedierea sa. El a susținut însă că la originea problemelor sale de sănătate s-au aflat condițiile degradante de muncă: i se încredințau din ce în ce mai puține sarcini sau sarcini sub calificarea sa. De aceea, el a invocat faptul că s-a simțit marginalizat și deprimat. „Am avut mult mai puține sarcini de îndeplinit deoarece asistentele din direcția care îmi încredința misiuni au început să le facă ele însele. Fiecare încerca să justifice importanța postului său”, povestea, în 2018, Frédéric Desnard, care a trecut de la zile în care lucra din plin la o muncă efectivă între 20 și 40 de minute pe zi. „Nu mai aveam energie. Simțeam un sentiment de vinovăție și de rușine că primeam salariul pentru nimic. Aveam impresia că sunt invizibil pentru companie”, a declarat acesta pentru Le Monde. În 2018, tribunalul specializat în dreptul Muncii din Paris a considerat că este posibil să se „prezume existența unei hărțuiri morale” care a antrenat alterarea „sănătăți sale fizice și mentale”. Dar, angajatorul său a atacat decizia în instanța superioară. De curând însă, Curtea de Apel din Paris a dat verdictul în acest proces de drept al muncii și a decis despăgubiri de peste 50.000 de euro, deschizând totodată calea recunoașterii oficiale a fenomenului bore-out de către justiția franceză și – de ce nu – mai târziu europeană. Bore-out este opusul fenomenului burn-out și definește o formă intensă de oboseală provocată de absența sarcinilor de serviciu, care poate ajunge până la depresie. Interesant acest fenomen al plictiselii la locul de muncă sau bore-out cum este el denumit în occident, mai cu seamă dacă îl analizăm din perspectivă românească: mulți din angajații români s-ar putea regăsi în acest stadiu de bore-out, și chiar ar putea invoca plata unor compensații din partea angajatorului.
Atenție însă: dificultatea va consta în a putea proba lipsa sarcinilor de serviciu și marginalizarea, atâta vreme cât, în fapt, acești angajați au de lucru din ce în ce mai mult, numai starea lor fiind setată constant pe pauză în activitate. Chiar și așa, companiile pot fi îngrijorate de viitorul ce se arată în câmpul muncii, iar soluția pentru acestea ar fi automatizarea și robotizarea proceselor. Fie și numai pentru că roboții nu ne pot da încă în judecată.
Autor: Virgil Natea
Editor: Corina Muntean
Rubrica Buzunare pline este o rubrică de profil economic realizată de Virgil Natea. Ea poate fi ascultată la Radio Tg.Mureș, pe frecvențele de 102,9 FM și 98,9 FM, 94,9 FM-Borsec, de luni până vineri, în emisiunea Pulsul Zilei, la ora 11,40 și, în reluare, în emisiunea Sens unic la ora 16,45.