Ascultă Radio România Târgu Mureș Live

Interviu cu Majestatea Sa, Regele Mihai I al României

Interviu cu Majestatea Sa, Regele Mihai I al României

Publicat de radiomures, 10 mai 2015, 14:00

Interviu acordat în exclusivitate de Majestatea Sa, Regele Mihai I al României, pentru Radio România Actualităţi.

Realizator: Gabriel Basarabescu – Iată-ne în momentul culminant al acestei ediţii. Ajunşi aici, am onoarea şi tulburătoarea plăcere de a vă prezenta interviul acordat în exclusivitate cu ceva timp în urmă de Majestatea Sa Regele Mihai.

Este o mare onoare ca în preajma zilei de 10 mai să fim alături de Majestatea Voastră. O amintire dragă, cel mai emoţionant sau impresionant 10 mai pe care Majestatea Voastră doreşte să ni-l aducă în memorie.

MS Regele Mihai: Asta cam merge mult în urmă, adică în anii ’20, spr ’30, drept să spun, nu-mi mai aduc aminte mare lucru pentru că eram prea mic atunci. Eu ce ştiu, dintotdeauna îmi aduc aminte foarte bine, toată ceremonia de 10 mai începea cu o slujbă religioasă, dusă de către episcopul militar. Asta dura cât dura, o jumătate de oră, trei sferturi de oră şi după aceea începea defilarea. La început se făcea puţin mai fastuos, adică eram, toată lumea şi cu mine eram călare şi erau şi alţi câţiva călare, chiar toţi ataşaţii militarii străini erau şi ei tot călare. Defilarea asta, bine, în fiecare an varia puţin fiindcă erau mai multe trupe, mai puţine trupe, pe urmă a venit şi aviaţia /…/

Realizator: Sunteţi un simbol a ceea ce înseamnă România modernă. Statul român este evident legat eminament de dinastie. Este extrem de emoţionant ca Regele României să fac parte, iată, din pleiada marilor figuri ale celui de al doilea război mondial.

MS Regele Mihai: Ce s-a întâmplat în al doilea război ştie toată lumea. Şi mai pot să adaug un mic lucru /…/ cu 23 august. Faptul că s-a putut face cum s-a putut, foarte, foarte multă lume ori uită ori nu vrea /să-şi dea seama/. Aveam sprijin în spatele meu partidele politice istorice, cum se chemau atunci, aveam toată populaţia ţării în spatele meu şi armata. Or, fără acestor trei lucruri cred că nu ar fi fost posibil. Şi aşa cred că oamenii noştri şi tinerii noştri să înţeleagă ce a fost atunci, nu că s-a făcut doar o schimbare, a fost un întreg mecanism în spatele meu şi fără asta nu s-ar fi făcut nimic.

Realizator: Majestate, aţi avut în momentul formării două mari personalităţi feminine, Majestatea Sa Regina Elena şi bunica, marea Regină Maria. Vă rugăm să ne spuneţi şi nouă câte o amintire despre aceste două mari personalităţi.

MS Regele Mihai: Bine, în anii ’20, când eram mic, aveam prea puţin, ea era mama mea şi avea un caracter foarte deosebit de multe alte persoane, fiindcă, eu neştiind exact ce se întâmplă acolo, în familie, dar se simţea foarte bine, ştii cum se spune, un fel de instinct animalic, care se simte că ceva nu e în regulă, în ’30, când s-a întors tatăl meu şi acolo a fost un dezastru pentru ea, fără să-mi spună nimic. Niciodată nu mi-a spus ceva despre ce s-a întâmplat cu tatăl meu decât ani şi ani după. Dar atunci când eram încă la începutul educaţiei niciodată nu mi-a spus. De simţit se simţea, asta nu se poate nega. Cu Regina Maria, mergeam foarte des să o văd la Cotroceni sau la Bran. Ştiu doar un lucru, că la un moment dat nu se înţelegea bine cu mama mea, fiindcă dânsa avea, cum să spun, o educaţie puţin victoriană, cum era în Anglia, şi când s-au întâmplat lucrurile cu mama mea ea n-a prea înţeles cum şi de ce şi despre ce şi mulţi ani mai târziu, nu ştiu unde s-au întâlnit, fiindcă nici una nu putea să iasă din ţară foarte des, i-a spus un singur lucru atunci, că a înţeles în fine ce s-a întâmplat şi cum şi de ce şi şi-a dat seama că era puţin nedreaptă cu ea. Asta totuşi arată că caracterul… o persoană care cunoaşte ceva /…/ spune pe şleau.

Realizator: Majestate, familia regală română este conectată în mod direct la tot ceea ce înseamnă familii regale europene. Acest lucru este extrem de important în această idee, importanţa pentru politica României a acestor legături.

MS Regele Mihai: Legăturile noastre cu restul familiilor regale din Europa sunt foarte complicate. Ce se întâmplă acum cu Europa modernă, ca să spun aşa, sunt lucruri extrem de diferite de ce se putea şi se făcea înainte, în anii ’20, anii ’30. Pe vremuri, când monarhul respectiv găsea de cuviinţă că ceva trebuie făcut, făcea şi o spunea în gura mare, ca să zic aşa, şi se asculta. Acum, lucrurile moderne cum sunt, guvernele care fac şi dreg cum poftesc ele, chiar Regina Angliei care este un fel de decan al familiilor regale, nici ea nu poate să spună, nu poate să facă ce ar vrea să facă. Ea are dreptul într-o oarecare măsură să-şi dea cu părerea, dar dacă guvernul nu vrea, nu se face, gata. Asta este dificultatea /…/. Eu găsesc foarte păcat, fiindcă, la urma urmei, dacă un monarh este acolo ca să păzească interesele ţării şi vede că un guvern o ia razna undeva şi nu mai poate să facă ceva, este foarte trist asta, cum se întâmplă peste tot.

Realizator: Majestate, în perioada celor zeci de ani foarte multe minciuni, foarte multe neadevăruri despre viaţa pe care dvs aţi dus-o la Versoix, că ar fi fost o viaţă luxoasă, că aţi fi trăit din averi importante. Din ceea ce iese din ce în ce mai mult la iveală, aţi muncit ca un cetăţean normal, şi nu ca o personalitate regală, a trebuit să vă întreţineţi familia având efectiv servici.

MS Regele Mihai: În chestiunile cu banii şi cu asta, mie nu-mi place să vorbesc despre ele. Dar în fine, atât pot să spun, când /…/ să plec şi ne-au dat nişte firimituri ca să putem pleca, în fine. Mama mea avea, dinainte de anii ’20 şi ’30, avea ceva în Anglia şi acolo a trebuit să ne descurcăm cum am putut. Am stat vreo patru ani în Anglia unde poate se ştie că aveam găini, o grădină cu flori, cu zarzavaturi şi lucruri de felul acesta. Pot să spun că am avut până la 800 găini acolo, ne ocupam noi singuri cu un singur om, nu puteam să plătim. După aceea, când am venit în Elveţia am întâlnit un american în industria aviatică pe care îl ştiam din /…/ m-a rugat sa colaborez cu el la Geneva. Aşa ne-am mutat noi din Anglia în Elveţia, pe cheltuiala lui, fiindcă noi nu puteam să facem asta. şi asta. şi asta mi-a făcut o foarte mare plăcere fiindcă aviaţia era una dintre pasiunile mele şi eu am devenit pilot militar în România în ’43.

Realizator: Majestate, marea dvs dragoste a fost tehnica.

MS Regele Mihai: Aici eu am avut un dezavantaj enorm, fiindcă tatăl meu, într-un fel, nu m-a lăsat ca să muncesc, să mă dezvolt într-o direcţie care era o pasiune a mea deja de când eram mic. Conduceam maşina nici nu mai ştiu de câţi ani. Astea pentru el nu erau lucruri… el avea mai mult idee de scrisori, de poezii, de nu ştiu mai cum. Asta eu nu aveam… Aşa că toată partea tehnică eu am învăţat-o eu singur mai târziu. Că umblam /…/ iarna cu Jeep-ul /…/, asta e foarte adevărat şi mergeam şi la Predeal şi că cunoştea lumea acolo, sigur, că eu umblam pe acolo fără să spun la nimeni unde vin, când vin, /…/, mai simplu decât era acum, ca şi în timpul războiului. /…/ niciodată n-am avut alte complicaţii din astea, mergeam şi /…/ motocicleta până la Predeal şi în sus şi în jos, în toate părţile pe acolo, şi cu oamenii din Sinaia bineînţeles că îi vedeam aproape în fiecare zi…. Bine, asta a fost ceva care poate tot de la mama mea a venit insuflată, că /…/ o expresie nu prea plăcută care spune că stai cu nasul în sus totdeauna, asta nu exista la noi, nu, dacă vedeam pe cineva pe stradă care avea un bucluc sau ceva, chiar mă uitam câteodată să vorbesc cu el să văd ce se întâmplă.

Realizator: Majestatea Voastră, ca iubitor de tehnică, sunt convins că încă de la începuturile Radioului aţi fost pasionat şi de aşa ceva.

MS Regele Mihai: Ascultam Radio aşa, din când în când, în special… mai mult în timpul războiului, că acolo era altă chestiune. Eram preocupat cu şcoala, orele de program, seara când veneam nu mai /…/ eram obosit, vroiam să mă culc, aşa că prea mult n-am făcut. Dar în timpul războiului da.

Realizator: Majestate, cum erau transmise mesajele dumneavoastră către ţară, veneau la Sinaia sau unde eraţi dumneavoastră şi vă imprimau? Celebrul mesaj pentru ţară, atunci, la 23 august, cum l-aţi înregistrat, unde s-a întâmplat acest lucru?

MS Regele Mihai: Asta la palat s-a înregistrat, a venit tehnicianul cu aparatura acolo, /…/ şi aşa a fost. La celelalte mesaje de anul nou cam acelaşi lucru se făcea întotdeauna. Ori eram la Sinaia ori eram la Bucureşti, veneau totdeauna cu o întreagă aparatură pentru asta. După aceea, că mai vorbeam, după ce a trebuit să plec, acolo a fost câteodată, veneau unii cu aparate deja cu bandă magnetică, după aceea le înregistram eu singur şi trimiteam caseta în America sau la BBC. Pe urmă, din cauza politicii generale cu deschiderea asta către Est, cum se spunea atunci, „peaceful coexistence”, la un moment dat, BBC-ul a refuzat să mai dea vocea mea, mi se pare un an sau doi, dădea un fel de rezumat. Acelaşi lucru şi Free Europe, care s-a spus să o iau mai încet.

Realizator: Majestate, un ţăran român, se numeşte Nicu Albescu, a trimis poezii Majestăţii Voastre şi aţi avut bunăvoinţa de a-i trimite un răspuns la el, la ţară. A fost un lucru care a bulversat tot acest sat din Tătaru, Albeşti.

MS Regele Mihai: Ne întâlnim cu un ţăran, cât o fi el de sărac şi needucat sau educat, cum o fi, pentru noi este o fiinţă umană care are nevoie să fie respectul către el, cât o fi el de sărac şi /…/. /…/ de asemenea, la ţară e mult mai uşor, fiindcă e un loc mai mic în jur şi acolo pot să umblu mai uşor decât aici. În Bucureşti, nu pot să umbli nicăieri, e foarte complicat şi populaţia unui oraş este total diferită de oamenii simpli de la ţară, şi am văzut chiar acum, când am umblat de două-trei ori, de Crăciun şi de Paşte, pe lângă chestiunile mai oficiale, recepţii, una, alta, dar când merg prin sate şi asta… şi mă opresc, vorbesc cu ei şi vin, este cu totul altă atmosferă. Şi pentru mine asta este ţara românească. Aşa că, chestiunea asta cu apropierea către populaţia ţării, către ţărani şi asta, niciodată nu a fost vreo problemă. Mie îmi place să fiu aproape de ei.

Realizator: Majestate, nu vrem să exagerăm şi să profităm prea mult de bunăvoinţa dumneavoastră. În încheiere, îndrăznim să vă rugăm să transmiteţi în exclusivitate pentru ascultătorii Radio România Actualităţi un mesaj.

MS Regele Mihai: Este pentru mine niţel cam greu de data aceasta, fiindcă România trece printr-o situaţie foarte grea, mai grea decât mulţi, mulţi ani în urmă şi /eu trebuie/ să le spun să aibă încredere în viitor, şi asta este cam greu să le-o spui chiar aşa, fiindcă nu ştim încă cum or să iasă lucrurile astea. Suntem în Europa, e adevărat, am fost în Europa totdeauna înainte, până s-au încurcat toate treburile politice, /aşa/ că singurul lucru ce pot să le spun este să aibă încredere. Bine, încredere… dar când văd ce se întâmplă prin lume, e foarte greu să ai încredere şi chiar şi pentru mine. Românul este totuşi credincios, crede în Dumnezeu poate mai mult decât celelalte ţări din Europa. Poate că acolo să găsească ei un /spirit/ diferit de ce se mai întâmplă, o alinare oarecare şi avem nevoie mult de asta, foarte mult. Eu sunt îngrijorat, ca să spun drept, că ce se întâmplă acum deja este foarte greu şi pentru mine e foarte trist, dar nu vreau să termin prin a spune în mod negativ, dar totuşi trebuie să ne dăm seama că trebuie să ne luptăm ca să punem, pe cât se poate, lucrurile la punct. Cam asta le doresc eu tuturor.

Realizator: Da, acesta este inteviul acordat cu ceva timp în urmă de Majestatea Sa Regele Mihai.

Șase hectare de vegetație uscată au ars, azi noapte, în comuna Apold
Eveniment vineri, 18 aprilie 2025, 09:31

Șase hectare de vegetație uscată au ars, azi noapte, în comuna Apold

Pompierii militari din cadrul Detașamentului de Pompieri Sighișoara, împreună cu membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență...

Șase hectare de vegetație uscată au ars, azi noapte, în comuna Apold
Piața Mare din Sibiu găzduiește, până pe 22 aprilie, Târgul de Paște
Eveniment joi, 17 aprilie 2025, 13:01

Piața Mare din Sibiu găzduiește, până pe 22 aprilie, Târgul de Paște

La Sibiu se desfășoară, până marți 22 aprilie, Târgul de Paște, în Piața Mare din Centrul Istoric. Sunt peste 50 de căsuțe din lemn cu...

Piața Mare din Sibiu găzduiește, până pe 22 aprilie, Târgul de Paște
Joia Mare – Ziua în care creștinii își amintesc de Cina cea de Taină
Eveniment joi, 17 aprilie 2025, 10:47

Joia Mare – Ziua în care creștinii își amintesc de Cina cea de Taină

Creştinii ortodocşi şi catolici sunt astăzi în Joia Mare, ziua în care îşi amintesc de Cina cea de Taină, de arestarea şi judecarea lui...

Joia Mare – Ziua în care creștinii își amintesc de Cina cea de Taină
Program diversificat la Noaptea Muzeelor de la Târgu Mureș
Eveniment miercuri, 16 aprilie 2025, 13:26

Program diversificat la Noaptea Muzeelor de la Târgu Mureș

Sub coordonarea Muzeului Județean Mureș, evenimentul ce va avea loc luna viitoare va reuni peste 30 de parteneri din toate zonele orașului. De la...

Program diversificat la Noaptea Muzeelor de la Târgu Mureș
Eveniment miercuri, 16 aprilie 2025, 11:30

A început Târgul de Paşte al ONG-urilor

Evenimentul este organizat de Muzeul Județean Mureș, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială Târgu Mureș. Târgul este găzduit de...

A început Târgul de Paşte al ONG-urilor
Eveniment miercuri, 16 aprilie 2025, 10:37

Paştele sărbătorit la Castelul Bran

De Paște, la castelul Bran au loc o expoziţie de fotografie şi o instalaţie de obiecte ce prezintă obiceiuri pascale din localitatea Mândra...

Paştele sărbătorit la Castelul Bran
Eveniment marți, 15 aprilie 2025, 15:18

Zece proiecte realizate prin Fondul Științescu au fost prezentate astăzi la Brașov

Fundația Comunitară Brașov și Inspectoratul Județean Brașov au organizat astăzi Gala Științescu 7.0, un eveniment care celebrează pasiunea...

Zece proiecte realizate prin Fondul Științescu au fost prezentate astăzi la Brașov
Eveniment marți, 15 aprilie 2025, 15:10

Ateliere şi maraton de încondeiat ouă pentru Paşti, la Sfântu Gheorghe

O fundaţie din Sfântu Gheorghe va organiza şi anul acesta un maraton de încondeiat ouă de Paşti, cu o durată de 17 ore. ‘Noaptea...

Ateliere şi maraton de încondeiat ouă pentru Paşti, la Sfântu Gheorghe