Sibiul – o istorie de aproape 900 de ani, prima Capitala Culturală Europeană din sud-estul Europei

Publicat de radiomures, 31 august 2015, 20:00

Înainte de a se pierde pe străduţe pietruite şi în piaţete cochete, câteva curiozităţi. Şi astea fac deliciul călătorului. La Sibiu a fost atestată prima şcoală şi prima bibliotecă din România, primul spital şi prima farmacie, prima clădire de teatru şi primul muzeu din România şi din sud estul Europei, Muzeul Brukenthal.

Piaţa Mare

Muzeul Brukenthal

La capitolul premiere lista este foarte generoasă: la Sibiu este Podul Minciunilor, primul pod de fontă din ţară, legenda v-o spunem noi imediat. Tot aici se deschide prima bancă cu capital integral românesc , Banca Albina, prima fabrică de bere din România şi-a deschis porţile la Sibiu, iar la Sadu, în apropiere, se inaugura la sfârşitul sec. al 19 lea prima hidrocentrală din România. Astfel, Sibiul devenea primul oraş din Transilvania iluminat cu curent electric.

Podul Minciunilor

Prima grădină Zoo s-a deschis la Sibiu, Ansamblul „Junii Sibiului” este primul ansamblu folcloric înfiinţat la noi în ţară, iar în 2007, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, Sibiul devine Capitală Culturală Europeană, primul oraş din sud estul Europei care primeşte acest titlu, într-un tandem deloc întâmplător cu Luxemburg. Între cele două există o strânsă legătură, veţi vedea! De pildă, o asemănare există între dialectul luxemburghez şi cel săsesc din Transilvania.
Şi de atunci, din 2007, parcă mai mult decât oricând, Sibiul reuşeşte să cucerească inimile călătorilor, să-i facă să-şi dorească să-şi mute visele măcar pentru câteva ceasuri la poalele Munţilor Făgăraş, ori să se lase priviţi de „ochii indiscreţi” şi veşnic deschişi din acoperişurile clădirilor istorice.

De unde pornim spre a cunoaşte Sibiul istoric? Batem la poarta ghidului Mihai Haşegan, foarte generos cu informaţiile şi explicaţiile, mereu în căutare de mici detalii încă ascunse chiar şi pentru el, după atâţia ani alături de turişti din toată lumea.
Simţi repede că eşti pe mâini bune şi te laşi purtat în această poveste.

Piaţa Huet – votată în 2007 , de către arhitecţi, cea mai frumoasă piaţa medievală din România, un loc cu o puternică încărcătură istorică.

Poate vă aşteptaţi ca prima oprire să fie în Piaţa Mare. Ei bine, nu!
Oprim în Piaţa Huet: aici e impunătoarea Biserică Evanghelică, deschisă vizitatorilor cu tot cu Turn după ample lucrări la acoperiş. În acelaşi perimetru e Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal, cea mai veche şcoală de pe teritoriul României. În 2007, Piaţa Huet era votată de arhitecţi cea mai frumoasă piaţă medievală din România.

Biserica Evanghelică

Colegiul Naţional Samuel von Brukenthal

Casa Calfelor

La calfele călătoare vom reveni un pic mai târziu, acum dăm ocol Bisericii Evangelice, urmăriţi de „ochii” neobosiţi ai acoperişurilor şi ne pomenim în faţa Casei Luxemburg, o casă cu poveste.

Casa Luxemburg

Mihai ne-a lămurit care e legătura între Luxemburg şi Sibiu, aşa că pornesc atrasă ca de un magnet de Podul Minciunilor. De fapt, podul este din fontă, iar legende despre acest pod există pe alese.  Podul pietonal face legătura în pantă între Oraşul de Jos şi Oraşul de Sus.

Podul Minciunilor

Piaţa Mică – odinioară loc de întâlnire şi de trudă pentru breslele meşteşugarilor

Şi uite aşa, din vorbă în vorbă, fără minciuni pentru a nu pune în pericol Podul Minciunilor, ne pomenim în Piaţa Mică. Odinioară, piaţa era loc de întâlnire şi de trudă pentru breslele meşteşugarilor, astăzi toate clădirile înalte din Piaţa Mică, având acele lucarne lenticulare sau „ochii sibiului”, sunt monumente istorice.

Piaţa Mică

Piaţa Mică

Să tot stai să admiri, să prinzi cea mai bună expunere pentru fotografii, să bei o cafea, şi apoi altă cafea, pentru că terasele şi cafenelele te ademenesc cu oferta bogată şi stilul jucăuş. De pildă, una din terase are o slăbiciune pentru biciclişti, le acordă o reducere celor care poposesc pe două roţi acolo.

Turnul Sfatului – 141 de scări pentru a observa oraşul vechi, de la înălţime şi în tihnă.

Ca orice turn, şi acesta atrage priviri şi are povestea sa. De-a lungul timpului, a fost depozit de cereale, punct de observaţie a incendiilor, de arest temporar. La mijlocul sec. al XIX lea a fost muzeu de ştiinţe naturale. Este datat, probabil, conform siteului www.patrimoniu.sibiu.ro, în sec al XIII lea. Şi, ca orice turn, are şi un ceas, martor al trecerii timpului, construit la început de secol XX în Saxonia.

Scările bătrânului Turn al Sfatului au fost urcate şi de Prinţul Charles, prin 1998.

Turnul Sfatului

Unul din cei doi lei păstraţi pe Turnul Sfatului

Piaţa Mare – luaţi-vă timp pentru a observa toate detaliile acestei pieţe.

Aţi obosit? Vă puteţi aşeza pe o bancă din Piaţa Mare şi vă puteţi imagina cum tare demult pe aici trecea un pârâu. Sau cum se negociau grânele prin sec. al XV lea. O poveste interesantă are şi fântâna din Piaţa Mare. Vă puteţi arunca o privire şi spre locul marcat în formă de hexagon, unde era amplasată, pînă în 1948, statuia lui Nepomuk.
Impunător este şi palatul în stilul baroc târziu, asemănător cu palatele vieneze, construit de Baronul Samuel von Brukenthal. Clădirea avea să devină sediul Muzeului Brukenthal, unul din cele mai vizitate din ţară şi din Europa.

Piaţa Mare

Statuia lui Nepomuk

Iar dacă aveţi curiozităţi de ordin geometric, aflaţi că Piaţa Mare are lungimea maximă de peste 140 de metri, iar lăţimea de peste 90 metri. Astăzi, Piaţa Mare devine neîncăpătoare la evenimente culturale de anvergură: Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este un vârf de lance, la fel se întâmplă la spectacole folclorice de înaltă ţinută.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU SIBIU 2015 Fotograf: Sebastian Marcovici

Casa Generalului, Clădirea Arhivelor, Turnurile de apărare.

Călătoria noastră prin Sibiul istoric, ghidaţi de Mihai Haşegan, se apropie de final. Ieşim din Piaţa Mare şi trecem de Casa Generalului, admirăm stemele vechi ale oraşului de pe clădirea Arhivelor, mai notăm o adresă de cafenea care trebuie musai vizitată, spune ghidul nostru, şi ajungem pe Strada Cetăţii. Calfele călătoare sunt la lucru, şi fierarii şi tâmplarii, grupuri mai mari sau mai mici de turişti se bucură de fiecare detaliu dezvăluit de ghizi, aruncăm o privire spre Aleea Celebrităţilor, un proiect tânăr în cadrul FITS.

Sala Thalia

Aleea Celebrităţilor

Lăsăm calfele în urmă şi aveam să aflu că în călătoria lor există reguli prestabilite: sunt obligaţi să poarte costumul tradiţional, le este interzis să se apropie la mai mult de 50 km de oraşul natal, iar durata minimă a călătoriei este de doi sau trei ani şi o zi, perioadă stabilită înainte de plecare.

Sibiul îl laşi în urmă doar cu promisiunea că vei reveni într-o altă zi, motive să revii sunt suficiente. Aleg ieşirea spre pietonala Nicolae Bălcescu, cu spaţii comerciale, cafenele, librării. Şi multă viaţă.

Pietonala Nicolae Bălcescu

Nu v-am spus nimic de două dintre cele mai frumoase parcuri din România: Parcul Sub Arini şi Pădurea Dumbrava.
Parcul Sub Arini este popasul perfect pe timpul verii, aici au loc concerte de muzică de fanfară în cupola din mijlocul parcului, competiţii sportive sau proiecții de film în aer liber.

Parcul sub Arini

Pădurea Dumbrava este adăpost pentru două obiective foarte îndrăgite de turişti şi localnici: Grădina Zoologică și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din România, o adevărată sărbătoare a satului românesc scrisă cu pasiune de-a lungul a 110 ani.

foto: facebook.com/Muzeul Astra

Păi, şi cum să nu te întorci la Sibiu?!

Autor: Gabriela Pîncă

Sursă foto şi documentare: www.patrimoniu.sibiu.ro, facebook.com/Sibiu – Pagina oficiala a orașului

Mulţumiri dnei Mirela Gligore, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu,  şi dlui Mihai Haşegan, ghidul nostru de astăzi!