DOCUMENTAR: Vocaţia informaţiei şi a culturii din Ardeal. Radio România Cluj împlineşte 63 de ani

Publicat de radiomures, 15 martie 2017, 14:52

Miercuri, 15 martie, postul regional Radio România Cluj al Societăţii Române de Radiodifuziune împlineşte 63 de ani de la primul semnal în eter. Postul de radio clujean este un reper pe piaţa media din nord-estul şi centrul ţării, furnizând publicului informaţii diverse, muzică de calitate de toate genurile şi emisiuni care acoperă cvasitotalitatea aspectelor vieţii de zi cu zi a cetăţenilor din cele 8 judeţe care recepţionează semnalul – Alba, Sibiu, Maramureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Sălaj şi Bihor.

În ianuarie 1953, Comitetul de Radio, de pe lângă Consiliul de Miniştri, decide amenajarea Caselor Radio de la Cluj-Napoca, Craiova şi Timişoara.

Povestea radioului de la Cluj a început la ora 16:00, a zilei de luni, 15 martie 1954, când se auzea în eter semnalul „Aici Cluj, România. Transmitem pe staţiile cu lungimile de undă…”, emis dintr-un sediu improvizat, care cuprindea două studiouri, cabine de montaj şi birouri pentru personal.

În prima zi de emisie, între orele 16:00-17:00 se transmite în direct prima emisiune în limba română, continuată, între orele 17:00-18:00, cu primul program în limba maghiară.

Apoi, programul postului Radio Cluj se desfăşura, timp de o oră în limba română şi una în limba maghiară, iar din octombrie şi până la finalul anului 1954, astfel:

• orele 6:15 – 6:45 şi 15:30 – 16:30 – emisiuni în limba română
• orele 6:45 – 7:15 şi 18:00 – 19:00 – emisiuni în limba maghiară
• duminica, între orele 7:00 – 8:30 – emisiuni în limbile română şi maghiară.

Dealtfel, orele de emisie la Radio Cluj, anual, au fost:

• 796 de ore în anul 1954
• 969 de ore în anul 1955
• 968 de ore în anul 1956
• 994 de ore în anul 1957
• 983 de ore în anul 1958.

Erau transmise, preponderent, ştiri şi reportaje, interviuri, note de călătorie, muzică, literatură şi producţii de teatru locale.

Din anul 1956, duminica dimineaţă se transmitea concertul Filarmonicii de Stat din Cluj, iar din 1957, exista o emisiune lunară, în limba maghiară, de teatru la microfon.

În această perioadă s-au realizat sute de înregistrări muzicale din arealul etno-folcloric transilvănean, iar cu statut de fond documentar au fost înregistraţi, cu poezii, fragmente de roman sau texte circumstanţiale, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, sau Iuliu Haţieganu.

Şantierul noii clădiri – 1967

Şantierul noii clădiri – 1967

La 29 decembrie 1967, a fost inaugurat actualului sediu al Casei Radio Cluj, situat pe strada Donath la numărul 160, o investiţie care s-a ridicat la suma de 12.250.000 de lei.

Clădirea, un proiect al arhitecţilor Marioara Salvanu şi Ioana Schipor, a avut la bază o idee arhitectonică originală şi se întindea pe o suprafaţă de 3200 de metri pătraţi, fiind la data construcţiei unul dintre cele mai moderne posturi de radio din Europa, cu un studio muzical mare, unul pentru teatrul radiofonic, două studiouri de înregistrări, studioul de emisie şi patru cabine de montaj.

În anii ’60-’70, Radio Cluj a ajuns să emită 6 ore pe zi în timpul săptămânii şi 4 ore şi jumătate duminica (începând din anul 1972), astfel:

• orele 7:00 – 8:00 şi 20:00 – 22:30 – emisiuni în limba română
• orele 13:30 – 14:30 şi 18:00 – 19:30 – emisiuni în limba maghiară
• duminica, între orele 7:30 – 9:00 – emisiuni în limba maghiară şi între orele 11:00 – 14:00 – emisiuni în limba română.

Clădirea actuală a Radio Cluj, la inaugurare – 1967

La 7 iunie 1968, Studioul de Radio Cluj organizează spectacolul experimental deschis publicului „Acusticon Studio”, iar în octombrie 1978, în anul în care se marcau 60 de ani de la aniversarea Marii Uniri, se transmit emisiuni speciale, printre care şi „E scris pe tricolor Unire”, emisiune triplex Bucureşti-Cluj-Iaşi.

În anul 1980, emisia duminicală a postului a crescut la 5 ore şi 30 de minute.

În anul 1985, pe 12 ianuarie, odată cu înăsprirea dictaturii comuniste şi a centralismului promovat de Ceauşescu, emisia postului Radio Cluj fost suspendată, postul a fost închis, iar memoria sa sonoră cea mai de preţ, arhiva, a fost încărcată în trei containere maritime, pline cu benzi de magnetofon, şi dusă la un depozit impropriu de la Jilava.

În acea zi de sâmbătă a iernii foarte grele a anului 1985, directorul de atunci al postului, Vasile Rebreanu, a primit o notă telefonică care suna aşa: „din clipa aceasta nu mai este emisie”. Deci, nu a existat un document scris pentru a justifica reducerea la tăcere a postului clujean. Angajaţii postului, cu execepţia unei mici echipe tehnice, au fost redistribuiţi în locuri de muncă precum Cooperativa „Mobilă şi Tapiţerie”, sau Cooperativa „Firul de Aur”…

Acea zi a fost fatală şi pentru celelalte posturi regionale de radio şi TV, care au fost reduse la tăcere, ca şi pentru programele I şi II ale radioului central şi ale televiziunii care şi-au redus drastic emisia, fiindu-le impusă prezenţa în emisiuni a „măreţelor realizări ale regimului”.

Radio Cluj – 15 martie 1984

Arhiva de aur a redacţiei în limba maghiară găzduia la început doar înregistrările personalităţilor decedate, celelalte benzi fiind păstrate în arhivele numite Operativă şi Fond. După anul 1967, Arhiva de aur a fost dezvoltată treptat, iar între anii 1970-1980 s-a efectuat catalogarea materialului adunat. În anul 1985 Arhiva de aur conţinea 840 de înregistrări de teatru, 3714 emisiuni literare, 1308 montaje muzicale, 753 emisiuni politico-sociale şi 1078 emisiuni culturale, în total 7907 benzi.

Mica echipă tehnică rămasă la Cluj şi-a făcut treaba timp de cinci ani, astfel că la 22 decembrie 1989, postul şi-a putut relua emisia după doar cîteva zeci de minute de pregătiri. Cronologia evenimentelor acelei zile a fost următoarea:

• ora 13:30 – Grupul de revoluţionari ocupă postul Radio Cluj
• ora 17:00 – Comitetul Provizoriu al F.S.N. din judeţul Cluj, prezidat de Dorel Vişan, îl însărcinează pe Horia Bădescu să coordoneze acţiunea de redeschidere a postului de Radio Cluj
• ora 17:30 – Grupul de tehnicieni format din Traian Trica, Petru Jucan, Onoriu Atanasiu şi Marius Liţiu, anunţă că au fost realizate toate conexiunile tehnice şi Radio Cluj poate emite. La acel moment erau prezenţi la sediul Radio Cluj operatorii Mariana Chioreanu, Mariana Radu, Ana Marius, Rodica Tatiana Matiş, Iulia Trenca, Maricia Tescar, Ileana Bain şi Rodica Costin
• ora 18:00 – Radio Cluj îşi reia activitatea, fiind prezenţi pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop şi Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă şi Vasile Grunea.

După anul 1990, după ce postul şi-a reluat emisia, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.

După separarea de televiziune, în 1994, Radio Cluj s-a văzut pusă în faţa unor mari provocări: înnoirea programelor, a metodelor de lucru şi a mentalităţilor. În lipsa unor exemple ale radioului modern pe piaţa media, soluţia a venit odată cu debutul Universităţii de vară de la Sibiu, din anul 1996.

Aici, jurnaliştii au învăţat cum trebuie să arate programele unui post de radio şi mai ales cum se lucrează pentru atingerea unui astfel de obiectiv.

Mihai Junea (Radio Timişoara) cu Paul Grigoriu la Radio Cluj – 8 iulie 1993

Ideile de la Sibiu, puse în practică la Cluj, au avut şi rezultate: numărul ascultătorilor Radio Cluj a crescut aproape exponenţial, iar pe termen lung, studenţii de la Universitatea de vară de la Sibiu au devenit, în timp, lectori pentru noile generaţii de radiofonişti.

În anul 1996, a început să emită Antena Sibiului, însă doar ca post-şcoală, organizat in cooperare cu Facultatea de jurnalism a Universităţii „Lucian Blaga”, iar în anul 1999, drept dovadă a creşterii calitative a programelor, Antena Sibiului trece de la statutul de radio-şcoală, la cel de post local în cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune.

În timp, simultan cu modernizarea companiei, arhiva Radio Cluj a început să fie digitalizată (începând cu anul 1998) şi constituie o adevărată comoară audio demnă de laudă şi mândrie.

Un pas important în dezvoltarea Radio Cluj a fost realizat în anul 2000, atunci când, la 3 august, a fost pus în funcţiune emiţătorul pe unde ultrascurte pe frecventa de 95,6 MHz, emisia FM însemnând o audiţie mult superioară şi o prezenţă mult mai semnificativă pe piaţa media regională.

Tot din anul 2000, emisia în limba maghiară ajunge la 7 ore, zilnic, pe banda de unde ultrascurte şi 5 ore pe banda de unde medii – pe această bandă se difuzează şi emisiunile în limbile maghiară şi germană ale redacţiei din Bucureşti.

În anul 2000 a avut loc prima ediţie a Caravanei GAUDEAMUS Cluj-Napoca, organizată de Radio Cluj.

În martie 2004, cu ocazia împlinirii a jumătate de veac de existenţă, Radio Cluj organizează „Caravanele Radio Cluj” împreună cu Radio România Actualităţi. A fost o campanie de apropiere de bucuriile, dar şi de problemele cu care se confruntă locuitorii Transilvaniei. Au fost vizate, cu precădere, comunităţile medii şi mici, unde audienţa Radio Cluj are mari posibilităţi de creştere. Manifestările au fost programate pe toată durata anului. Din programul Caravanelor Radio Cluj 50 amintim întâlnirea cu ascultătorii în judeţul Sălaj (localităţile Zalău, Jibou, Şimleu) şi în judeţul Cluj (localităţile Dej, Gherla, Huedin, Câmpia Turzii).

În fapt, prima parte a anului 2004, politica editorială, inspirată din realităţile zonei, a stat sub semnul împlinirii a 50 de ani de existenţă a postului. Proiectul Radio Cluj 50 a cuprins o serie de manifestari, emisiuni şi rubrici realizate cu şi pentru ascultători.

Cele mai relevante acţiuni publicistice au avut loc în perioada 4 – 14 martie 2004 la sediul postului, dar scopul principal a rămas şi rămâne acoperirea teritoriului prin oferte de contact cu conţinut explorativ şi oferte materializate în emisiuni şi spectacole cu public.

În perioada 4-15 martie 2004 s-au desfăşurat: un concert simfonic în Sala de spectacole Radio Cluj, susţinut de formaţia Camerata Romanica şi grupul simfonic Baroc, vernisajul expoziţiei de caricatură tematică – Radio mon amour (cei mai renumiţi caricaturişti din ţară), o lansare de carte Vasile Rebreanu, fost director al Radio Cluj în perioada 1968 – 1985, cu participarea seniorilor radioului clujean, şi un spectacol organizat de Redacţia emisiunilor în limba maghiară.

Actualitatea locală, cu întreg evantaiul de evenimente (politice, economice, sociale, culturale, sportive etc.) s-a aflat în atenţia redactorilor şi producătorilor de programe, dar şi valorificarea tradiţiilor folclorice şi culturale ale Transilvaniei.

Radio Cluj a reprezentat, prin programele sale, un factor de echilibru în promovarea valorilor morale autentice.

Modul de lucru de la Radio Cluj a pus în prim-plan editorul, care asigură forma finală a emisiunilor în formatul cadru stabilit de grila de programe. Autonomia unităţilor editoriale a stimulat competiţia profesională al cărei rezultat este măsurat de audienţa postului, în creştere în trimestrul IV 2004.

În 2004, aria de acoperire a Radio Cluj era: Alba, Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Sibiu.

Ponderea emisiunilor pentru minorităţi, în totalul programelor era de 28,57%, în limba maghiară fiind emise 2100 de minute pe unde medii şi 1680 de minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană, 15 minute pe unde ultrascurte.

În 2004, Caravana GAUDEAMUS Cluj-Napoca, a avut loc în perioada 12 – 15 mai, ajungând la ediţia a cincea. Câteva cifre ale ediţiei au fost: 40 de participanţi care au ocupat o suprafaţă de 297 mp, 24 de evenimente editoriale, circa 6.000 de vizitatori, 20 de articole şi menţiuni în presa scrisă (locală şi centrală) şi un nivel estimat al vânzărilor de circa 250 milioane lei.

La 2 noiembrie 2004 se înfiinţa Radio Sighet, aflat în subordinea studioului teritorial Radio Cluj.

Clădirea Radio România Cluj astăzi

Grila de programe pentru anul 2005 a preluat linia emisiunilor de succes, verificate în contact cu opiniile ascultătorilor, şi a inclus noutăţi editoriale dedicate în primul rând tinerilor, realităţilor din localităţile rurale, precum şi categoriilor sociale defavorizate.

S-a iniţiat un parteneriat cu primăria municipiului Sibiu privind colaborarea la manifestările Sibiu – Capitală culturală europeană 2007, Radio Cluj, inclusiv prin postul local din Sibiu, integrându-se prin modalităţi specifice efortului general al organizatorilor.

În anul 2005, posturl regional de radio a difuzat săptămânal emisiuni în limbile minorităţilor, reprezentând 28,57% din totalul programelor, în limba maghiarã 2100 minute pe AM şi 1680 minute pe FM, iar în limba ucraineană în FM.

Studioul Regional Cluj acoperă, la nivelul anului 2005, cu staţiile alocate mai multe judeţe din Transilvania, iar personalizarea programelor pe zone, se realizează prin posturile locale Antena Sibiului şi Radio Sighet, care au subredacţii proprii în oraşele amintite.

Studioul Regional Cluj urma să-şi descentralizeze programele prin înfiinţarea unei subredacţii la Oradea, care va realiza şi transmite emisiuni din grila viitorului post local Bihor, care urma să transmită pe frecvenţa AM 1593 KHz alocată studioului teritorial Cluj.

Între 20 şi 24 mai 2005, Gaudeamus Cluj-Napoca ediţia a VI-a s-a desfăşurat, în premieră în incinta unui pavilion expoziţional mobil, construit în Parcul Central.

În anul 2006, Radio Cluj a înregistrat un trend ascendent al audienţei, numărul ascultătorilor a crescut cu 50.000 faţă de 2005, iar cota de piaţă se află şi ea pe o traiectorie ascendentă.

În domeniul tehnic, dintre realizările Radio Cluj menţionăm: amenajarea unei noi cabine şi dotarea acesteia cu aparatura necesară, dezvoltarea reţelei IT a studioului, instalarea unui emiţător în FM în oraşul Sibiu. Postul local Radio Sibiu, componentă a structurii postului

regional, a primit licenţă de emisie în FM şi a fost dotat cu aparatură modernă, fiind integrat prin studioul său multimedia în infrastructura aferenta proiectului „Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007”.

Târgul GAUDEAMUS Cluj – Napoca 2006, ediţia a VII-a, s-a desfăşurat între 24 şi 28 mai, şi a însemnat o suprafaţă de 318 mp, 81 d expozanţi, peste 16.200 de vizitatoi şi 45 de evenimente desfăşurate.

În anul 2006, Radio Cluj a obţinut Premiul al II-lea la concursul Reporter European, a 5-a ediţie, prin Cristian Ivaneş, pentru emisiunea Ideea europeană: România la Strasbourg, Premiul Deutsche Welle pentru tinerii jurnalişti pentru Cristian Ivaneş şi Premiul Microfonul de aur acordat de Asociaţia Ziariştilor Maghiari din România (AZMR) lui Rostás-Péter István.

În anul 2007, sub aspect editorial, s-a realizat extinderea programului propriu al Radio Cluj prin introducerea tronsonului de noapte (24.00 – 6.00), iar la începutul anului 2007 a fost inaugurat şi a început să emită program propriu, timp de 7 ore/zi, postul local Radio Antena Sibiului.

Procesul de digitalizare a înregistrărilor din fonotecă aflate pe suport analog s-a efectuat în proporţie de 55%, iar baza de date impusă de legea copyright-ului într-o proporţie de 72%.

A fost asigurată producţia unei noi piese de teatru radiofonic, participantă la concursuri internaţionale şi au fost lărgite relaţiile de parteneriat pe plan internaţional prin participarea la pregătirea semnării protocolului de colaborare cu Radioteleviziunea Novi Sad, la 16 noiembrie 2007. Acordul prevede schimburi pe bază de reciprocitate de programe radiofonice în limbile română, sârbă şi ale altor minorităţi, realizarea periodică de emisiuni informative vizând diverse aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale din România şi Voivodina şi schimburi de programe muzicale.

În plan tehnic, în 2007 a continuat implementarea software-ului de emisie automatizată şi a fost asigurată intrarea în funcţiune, cât şi exploatarea Radio Antena Sibiului.

Referitor la programele pentru minorităţi, a fost introdus un nou tronson (nocturn) în limba maghiară, în intervalul orar 2.00 – 4.00, iar structura internă a emisiunii matinale „Hangoló” a fost redimensionată, ea devenind un produs radiofonic tip „magazin”.

Oferta editorială a postului În planul emisiunilor pentru monirităţi s-a diversificat, mai ales în tronsoanele orare când Radio Cluj emite doar în FM, având în vedere faptul că pe piaţa media a apărut un post comercial de limbă maghiară.

Emisiunile în limba ucraineană (luni, orele 12.45-13.00) sunt realizate în continuare prin aportul unor colaboratori externi, respectiv cadre didactice şi studenţi de la Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş Bolyai”.

În acest an Radio Cluj a emis în limba maghiară – 2940 de minute pe unde medii, 1680 de

minute pe unde ultrascurte, iar în limba ucraineană – 20 minute pe unde ultrascurte.

Radio Cluj a difuzat, în 2007, 42 de concerte de muzică clasică, 12 concerte de muzică tânără şi genuri muzicale alternative, 6 alte spectacole – eveniment, 6 spectacole ale corului de copii.

În anul 2007, Cristian Ivaneş de la Radio Cluj, a primit Premiul Reporter European, acordat de delegaţia Comisiei europene în România şi tot Cristian Ivaneş a primit nominalizarea documentarului „Verdun, EU”, pentru premiile finale în primele 40, din totalul celor 671, la secţiunea documentar radio PRIX EUROPA.

Radio Cluj a reprezentat şi în 2008 unul dintre elementele de forţă pentru reţeaua regională publică. Echipa Radio Cluj (incluzând aici şi subredacţiile posturilor locale subordonate, Antena Sibiului şi Radio Sighet) s-a angrenat într-un amplu proces de restructurare a ofertei editoriale. Rezultatele analizei SWOT efectuate în luna octombrie 2008 în atelierul de lucru „Planuri de dezvoltare: Radio Cluj în viitor” au definit priorităţile reformei interne.

Radio Cluj şi-a menţinut statutul de instituţie media generatoare de evenimente: în 2008 în studioul clujean s-au montat două piese radiofonice în limba română şi două lucrări dramatice în limba maghiară, au avut loc 17 concerte de muzică clasică, 6 concerte de muzică tînără şi genuri alternative, 5 alte spectacole-eveniment, 4 spectacole ale Corului de Copii Radio Cluj.

Radio Cluj a fost partener media la Transilvanian International Film Festival, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Internaţional de Teatru organizat sub egida Uniunii Teatrelor Europene.

Din punct de vedere tehnic, una din priorităţile 2008 a fost îmbunătăţirea calităţii sunetului la receptor. Astfel, s-a realizat dotarea corespondenţilor cu aparatură de lucru mobilă (înregistrare, editare digitală şi transmitere materiale sonore), iar pentru ameliorarea calităţii emisiei şi fidelizarea audiţiei s-a intercalat un procesor în lanţul de emisie şi a fost introdusă – experimental – o matrice digitală de comutare în Controlul Tehnic General.

În acelaşi context al parteneriatelor au continuat înregistrările de la Opera Română, Opera Maghiară de Stat din Cluj, precum şi la concertele susţinute de Filarmonica de Stat Transilvania.

În 2007, Radio Cluj a emis în limba maghiară – 1.680 de minute în unde medii, 1980 de minute în FM, iar în limba ucraineană – 15 minute în FM.

Tot în acest an a avut loc finalizarea proiectului de modernizare şi diversificare a ofertei editoriale a Studioului Regional Cluj – proiect realizat în colaborare cu specialişti de la Radio Olanda.

La 21 octombrie 2008, Cristian Ivaneş, redactor la Radio Cluj, a fost desemnat câştigătorul concursului „Reporter European”, ediţia 2008 – sesiunile I şi II, la secţiunea radio. Cristian Ivneş a câştigat premiul Delegaţiei Comisiei Europene în România cu documentarul realizat la Strasbourg, intitulat „Podul”. Criteriile de selecţie care au stat la baza jurizării au fost: acurateţea informaţiei, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, obiectivitatea abordării şi capacitatea temei alese de a genera dezbatere publică.

Radio Cluj şi-a menţinut şi în 2009 statutul de instituţie media generatoare de evenimente: Studioul Regional a împlinit 55 de ani de existenţă, ocazie deosebită de a promova într-o manieră mai accentută imaginea postului public. Suita de evenimente din luna martie 2009, susţinute în mare parte din resurse proprii, a avut succes la public şi o reflectare amplă în presa locală şi regională. Trei spectacole, vernisaje, întîlnirile cu ascultătorii, editarea unui almanah al radiofoniştilor scriitori, două premiere de teatru radiofonic – producţie proprie, sunt doar câteva repere ale bogatului program aniversar.

Radio Cluj a reflectat cele două campanii de alegeri incluse în calendarul politic 2009, iar prestaţia studioului, în acest sens, s-a derulat conform ofertei editoriale avansate de SRR. Nu s-au semnalat reclamaţii sau contestaţii din partea actorilor politici.

Corul de Copii Radio Cluj s-a menţinut la standardele deja cunoscute, întregindu-şi colecţia de diplome cu premii obţinute, pe lângă cele primite în ţară, şi cu cele de la festivaluri internaţionale din Serbia şi Ungaria.

Radio Cluj a promovat în postura de coorganizator sau partener media evenimente culturale de prim rang: Festivalul Internaţionalde Film Transilvania, Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Mozart, Expoziţia aniverară foto despre Revoluţia din România prezentată de Centrul Cultural Polonez.

O altă componentă a implicării Studioului Regional se poate defini prin proiectul „Inimi pentru inimi”, ajuns în acest an acesta la cea de a III-a ediţie. Acţiunea de caritate a presupus sprijinirea a 28 de persoane aflate la limita subzistenţei din comuna Sînmartin, judeţul Cluj. Radio Cluj a reuşit, împreună cu parteneri economici fideli, să colecteze peste 6000 lei. Promovarea acţiunii pe post şi pe site-ul Radioului, precum şi cele trei spectacole menite să impulsioneze solidaritatea faţă de comunităţile defavorizate au concurat la succesul demersului Radio Cluj.

Studioul Regional de Radio Cluj a reflectat caracterul multietnic al zonei de acoperire. În acest context repere constante ale ofertei editoriale, emisiunile în limbile minorităţilor difuzate de Radio Cluj şi-au menţinut nivelul calitativ atins în ultimii ani, modificările cantonîndu-se în categoria ajustărilor şi nuanţărilor. Schimbări mai accentuate a suferit emisiunea în limba ucraineană: din 19 iunie 2009 postul local Radio Sighet a inclus în grilă o emisiune săptămânală de 55 minute, concomitent cu sistarea emisiunii de 15 minute pe săptămână, redactată şi difuzată până la acea dată de la studioul din Cluj-Napoca. Astfel în Maramureş, unde trăieşte o parte însemnată (aproximativ 55 – 60%) a comunităţii etnicilor ucrainieni din România, Studioul Regional de Radio Cluj a propus un produs radiofonic structurat şi articulat pe problemele etnoculturale specifice zonei.

În 2009, Radio Cluj a emis în limba maghiară – 1680 de minute/săptămână în unde medii, 2940 de minute/săptămână în FM, iar în limba ucraineană – 55 minute/săptămână, difuzate de Radio Sighet.

În martie 2009 Radio Cluj împlinea 55 ani de existenţă; redacţia în limba maghiară s-a integrat în suita de evenimente şi spectacole organizate cu acest prilej: săptămîna aniversară a debutat cu o expoziţie de artă plastică în holul Studioului, unde şi-au prezentat lucrările colegi cu înclinaţii şi reale valenţe artistice. Programul săptămînii a fost întregit de o premieră de teatru radiofonic: piesa „Az engesztelés napja” – „Ziua iertării”, de Bálint Tibor, concursul de desen pentru copii iniţiat şi organizat de redactorii emisiunii de resort, şi un eveniment-spectacol cu public, cu participarea formaţiei clujene de rock Knock Out. Redacţia a continuat şi în acest an seria de întîlniri în teritoriu: membrii grupului de producţie în limba maghiară s-au deplasat la Turda şi Dej, Jebuc. Radio Cluj, prin intermediul redacţiei maghiare a devenit partener media la Humorfeszt, Festivalul de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, la concursul de descoperie a tinerelor talente „Médiabefutó”, organizat de portalul Transindex.

Radio Cluj a făcut un pas decisiv pentru asigurarea unui nivel calitativ superior al emisiei: implementarea softului Qsound-soft a impus un regim de lucru mai riguros, o mai bună delimitare a atribuţiunilor tehnice şi editoriale, precum şi o evidenţă exactă a pieselor muzicale difuzate. Astfel Radio Cluj a rezolvat sincopele legate de raportările pentru drepturile de autor. Compartimentul producţie editorială prin cele două grupuri (în limbile română, respectiv maghiară) s-a implicat în derularea programului de recalibrare şi reorganizare internă denumit „Planuri de dezvoltare: Radio Cluj în viitor”.

Proiectul a fost demarat în colaborare cu speciaştii din Olanda, cu sprijinul compartimentului de pregătire profesională din SRR. Rezultatele efortului celor două ateliere sunt evidente:

– o grilă standard de programe reaşezată, echilibrată şi variată, caracterizată prin emisiuni magazin articulate şi oferte editoriale coerente pe tot parcursul celor 24 de ore, respectiv

– dezvoltarea noilor platforme media prin care produsul radiofonic poate fi accesat: s-a schimbat site-ul radiocluj.ro conform exigenţelor şi posibilităţilor actuale din domeniu. În acelaşi timp s-a procedat la reorganizarea activităţii editorial-redacţionale prin regruparea angajaţilor în funcţie ce cei trei vectori importanţi: emisiuni informative, cele social-educative, respectiv componenta cultural-muzical-sportivă.

În anul 2009, reporterul Ovidiu Moldovan, de la Radio Cluj, a câştigat premilul II la concursul de reportaje pe tematica integrării, organizat de Fundaţia Soros-CIJ şi a primit menţiunea specială la Festivalul Internaţional „Plaiul meu natal” din Ujgorod (Ucraina).

În anul 2010, locul al doilea la concursul organizat de Radio Kossuth a fost obţinut de redactorul Szilagyi Szabolcs de la Radio Cluj.

În anul 2011 a demarat proiectului privind omagierea personalităţilor radiofoniei din România, şi, ca prim pas în acest sens, Hotărârea nr. 68 a Consiliului de Administraţie al SRR din 31 octombrie 2011, a aprobat iniţiativa de omagiere a fondatorilor radioului public prin atribuirea denumirii „Vasile Rebreanu”, fost director al postului, Sălii de concerte a Studioului Radio Cluj.

Radio România Cluj derulează proiectul Cluj FM, prin care se urmăreşte diferenţierea parţială a programelor în AM/FM, pentru creşterea audienţei în zona de urban mare.

Studioul teritorial Radio Cluj – 2011

Odată cu trecerea la grila 2011-2012, posturile locale şi-au extins numărul orelor de program, astfel: Radio România Antena Sibiului, de la 5 la 6 ore de emisie zilnic, iar Radio România Sighet, de la 3 ore şi 30 de minute la 5 ore, cu formate noi, acesta difuzând, totodată, şi o nouă emisiune în limba maghiară, alături de emisiuni pentru comunităţile etnicilor ucrainieni, germani, evrei sau programe orientate pe problemele comunităţilor româneşti de dincolo de Tisa (Ucraina, regiunea Zakarpatia).

La Radio România Cluj, grupul de producţie în limba maghiară a continuat să valorifice vârful de audienţă, prin dinamizarea şi restructurarea secvenţială a emisiunii matinale Hangoló – Bună dimineaţa. Celălalt pilon de bază al ofertei este constituit din emisiunea informativă Nap-óra, (O zi într-o oră), transmisă în intervalul luni-vineri, pe tronsonul 17:00-17:30.

În 2011, a fost schimbat formatul şi imaginea emisiunii Dalposta (Dedicaţii Muzicale). Postul local al studioului din Cluj, Radio România Sighet difuzează, de luni până vineri, în limba ucraineană, o emisiune de 55 de minute şi o emisiune în limba maghiară, de 20 de minute.

În lunile februarie-martie 2011, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategii (IRES) a realizat un sondaj reprezentativ la nivelul populaţiei adulte din Cluj – Napoca, care a situat Radio Cluj pe poziţia de lider de audienţă cu 14% dintre răspunsururi, înaintea Radio România Actualităţi care era ascultat la Cluj de doar 11% dintre cei care au răspuns chestionarului, în topul preferinţelor publicului aflându-se emisiunile informative. Dintre posturile locale, Radio Cluj era în preferinţele a 34% dintre ascultători la mare distanţă de locul al doilea care aduna doar 14% dintre preferinţe.

Din 18 iulie 2011, potrivit noii identităţi vizuale a SRR, studioul teritorial de radio din Cluj poartă denumirea de Radio România Cluj.

Tot în 2011, una din realizările majore ale Radio Cluj a fost inaugurarea noului emiţător de la Negreşti-Oaş, în unde ultrascurte, cu o putere de 2,5 KW PAR(ERP), pentru frecvenţa de 87,9 Mhz. Prin integrarea noii frecvenţe, s-a acoperit municipiul Satu Mare şi zona limitrofă a oraşului, pe o rază de 40 de km, obţinându-se deservirea unei arii care nu avea acoperire de semnal, ori dispunea de o acoperire precară. Prin exploatarea frecvenţei menţionate – potrivit măsurătorilor efectuate de compartimentul tehnic al studioului din Cluj – numărul potenţial de ascultători noi se cifrează la o populaţie de 150 de mii de persoane.

Efectul s-a reflectat şi în datele oferite de valul III de măsurare a audienţei de la finele anului 2011: market share-ul din regiunea respectivă a crescut cu 1,1%.

În domeniul editorial, studioul Radio România Cluj şi-a extins oferta de programe prin lansarea Radio Cluj FM în data de 15 septembrie 2012. Proiectul a urmărit implementarea unui program destinat publicului din urbanul mare (Cluj-Napoca), emis pe frecvenţa de 95,6 MHz, care acoperă municipiul şi împrejurimile acestuia.

Pe tronsoane orare, programele în AM şi FM sunt, în mare măsură, diferite, un procent de doar 20-25 % dintre rubricile şi materialele vorbite difuzate pe AM regăsindu-se şi în FM.

Noul program în FM, care se adresează unui public mai tânăr, a fost dinamizat prin cooptarea unor animatori care realizează emisiuni în sistem self.

La Radio România Cluj s-a modernizat din resurse proprii şi cabina de emisie în sistem self pentru Cluj FM și s-a înlocuit emiţătorul din Staţia Feleac, mărindu-se puterea aparent radiată de la 6 Kw la 22 Kw.

Concomitent cu lansarea Cluj FM, s-a reconfigurat emisiunea matinală în limba maghiară Hangoló, difuzată de luni până vineri, între orele 08:00-10:00.

La Radio Sighet, magazinul matinal Bună dimineaţa, Sighet a devenit un tronson cu o dinamică internă crescută, mai facil şi cu un sunet adecvat.

Radio Antena Sibiului şi-a schimbat într-o proporţie semnificativă echipa, prin includerea unor colaboratori cu experienţă, emisia derulându-se exclusiv în sistem self.

Radio Romania Cluj, în parteneriat cu Fundaţia Armonia, a organizat Festivalul Naţional de Cântec şi Dans pentru Copii şi Tineri Armonia, ajuns la cea de a treia ediţie, şi a fost partener media la evenimente culturale majore din zona de acoperire a postului: TIFF, Festivalul Internaţional de Teatru Interferenţe, Zilele Maghiare Clujene.

În anul 2012, studioul regional a continuat tradiţia implicării/promovării în domeniul acţiunilor cu profil cultural, fiind de menţionat două producţii de teatru radiofonic în limba română, două adaptări radiofonice ale unor poveşti pentru copii în limba maghiară, opt spectacole în producţie proprie – trei de folclor, trei pentru copii, două de jazz şi unul cameral-coral – şi patru expoziţii (Verde vertical, Colecţia afişelor Jocurilor Olimpice, Selecţie din lucrările elevilor de la Liceul de Artă Romulus Ladea, Darvay Tünde).

În anul 2013, implementarea noii grile de programe, concepută pentru a accentua caracterul regional al ofertei editoriale, a permis restructurarea fluxului de ştiri potrivit orizontului de aşteptare al ascultătorilor din zonă (conform datelor oferite de monitorizările ulterioare). În filosofia noii grile, rolul Radio România Cluj se diversifică: pe lângă cel de sursă veridică şi echilibrată de informaţii, programele au devenit şi un for de reflexie şi analiză, iar prin abordarea unor teme zilnice proprii se conturează şi rolul de formator de opinie al postului.

Baza de date aferentă fondului muzical Radio România Cluj a fost redimensionată şi este atent monitorizată, prin activitatea unei comisii de play-list înfiinţată în acest scop.

În anul 2013, la Radio România Cluj a fost întărită prezenţa mediatică a posturilor locale Radio România Sighet şi Antena Sibiului (care funcţionează în structura studioului), prin extinderea duratei programelor difuzate de cele două posturi („ferestre locale” pe staţiile de emisie). S-a accentuat prezenţa în mediul on-line a Radio România Cluj: a fost restructurat conţinutul „primei pagini” www.radiocluj.ro, prioritare devenind articolele şi ştirile proprii, s-a mărit compatibilitatea interfeţelor cu diferite gadget-uri şi sisteme de operare şi a fost instalat un player multiplatformă bilingv, inclus pe toate siteurile www.radiocluj.ro.

Cu ocazia împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Radio România, contribuţia postului regional a însemnat şi organizarea unui spectacol folcloric de la sediul Radio România Cluj.

Zilele Culturii Maghiare, Festivalul naţional de cântec şi dans pentru copii şi tineri „Armonia” şi Festivalul folcloric „Alină-te dor, alină”, au fost alte acţiuni organizate de Radio România Cluj, în anul 2013.

În 14 septembrie 2013, jurnalista Doina Borgovan, de la Radio România Cluj, a obţinut premiul I în cadrul Festivalului Internaţional Plaiul meu natal, organizat de Compania de Stat de Televiziune şi Radiodifuziune Transcarpatia, destinat minorităţilor, care s-a desfăşurat la Ujgorod, în Ucraina. Ea a câştigat distincţia cu emisiunea Poveştiri ucrainene. La festivalul-concurs au fost prezentate 61 de emisiuni de radio din Ungaria, Serbia, Slovacia, Muntenegru, România şi Ucraina.  Documentarul, înregistrat în octombrie 2012 şi difuzat la Radio Cluj în ianuarie 2013, prezintă povestea comunităţii ucrainene de la Rona de Sus, judeţul Maramureş.

În anul 2014, implementarea noii grile de program la Radio România Cluj a determinat îmbunătăţirea ofertei editoriale în special în zona sfârşitului de săptămână şi cea a tronsonului de după-amiază. Prin reconfigurarea grilelor celor două posturi locale de la Sighet şi Sibiu, grilele celor 3 programe (Radio Cluj, Radio Sighet şi Antena Sibiului) oferă intervale de convergenţă pe tronsonul orar 11.00-15.00, obţinându-se astfel o mai eficientă gestionare a resurselor.

Programele studioului îşi asumă rolul de sursă veridică şi echilibrată de informaţii, cât şi de for de reflexie şi analiză. Propunerea unor teme zilnice proprii, abordate din perspective şi genuri jurnalistice multiple, cu aportul consistent al reţelei de corespondenţi, conturează rolul de formator obiectiv de opinie. Odată cu lansarea grilei 2014-2015, a fost stabilit şi un nou slogan, „Ascultă Transilvania ! – Radio Cluj”, pentru a sublinia şi mai mult caracterul

regional al postului public de la Cluj.

Campaniile editoriale proprii reprezintă un important punct de susţinere obiectivă a realităţilor transilvănene: studioul a derulat timp de 4 luni, pe perioada verii şi a începutului de toamnă, online şi on-air, proiectul editorial „Transilvania văzută la radio”, cu scopul de a promova cele mai interesante locuri din zona de acoperire a postului regional. În luna octombrie 2014 a fost lansată campania „Radio Cluj – Ascultă oameni de poveste”, dedicată oamenilor din Transilvania care s-au remarcat în activitatea lor.

Ambele iniţiative au primit un feedback pozitiv din partea ascultătorilor şi a vizitatorilor site-ului www.radiocluj.ro.

Pe durata întregului an, a fost derulat proiectul „Radio Cluj 60”, care a marcat împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea studioului. La 15 martie 2014, Radio România Cluj a lansat, cu prilejul împlinirii a şase decenii de existenţă, proiectul Radio Cluj 60: un maraton de programe şi evenimente complexe, transmise on air – testimoniale, 60 de voci selectate din Fonotecă, ediţii speciale, on line – bloguri tematice, concursuri şi off air – lansări de carte şi CD-uri, spectacole şi concerte.

Efortul editoral al Redacţiei maghiare s-a concretizat prin menţinerea ca vârf de audienţă a tronsonului matinal Hangoló (8.00-10.00) la nivelul a 35-40.000 de ascultători, cât şi prin rafinarea unor elemente ce ţin de coerenţa sunetului general al programelor în limba maghiară.

Caracterul multietnic al programelor este întărit şi de emisiunile în limba ucraineană, difuzate pe frecvenţele posturilor Radio România Sighet şi Radio România Cluj.

Preocuparea pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor este concretizată şi prin includerea în programele Radio Sighet a unor produse editoriale realizate în comunitatea românilor din Ucraina.

Procesul de rebranding al site-ului www.radiocluj.ro, derulat în luna august 2014, a inclus: stabilirea echipei şi extinderea proiectului „Studenţi pe site-ul www.radiocluj.ro”, definitivarea unei structuri online pentru transmisii în direct de la evenimente organizate sau găzduite de Radio România Cluj (concerte, piese de teatru, evenimente ale partenerilor). Noul site, lansat la 28 august 2014, are o interfaţă modernă, cu un conţinut complex, vizitatorii fiind conectaţi rapid la actualitatea zilei, pot asculta reportaje şi interviuri realizate de jurnaliştii postului regional al Radio România.

Comparativ cu perioada de dinainte de relansarea siteului, numărul utilizatorilor zilnici a crescut în medie cu 30%, existând resurse reale pentru creşterea în continuare a impactului în new-media şi social media.

Din punct de vedere al audienţei, Radio România Cluj atrage noi ascultători din mediul urban, dobândind în anul 2014 cu 13,5% mai mulţi ascultători faţă de 2013.

La 20 septembrie 2014, Radio Cluj a inaugurat o bibliotecă de carte românească, în oraşul spaniol Villarobledo, acolo unde trăiesc peste 1.000 de români. Postul regional de radio de la Cluj-Napoca a desfăşurat o campanie de colectare de carte, lansată cu prilejul Târgului Gaudeamus Radio România, ediţia din Cluj-Napoca, în urma căreia au fost strânse aproximativ 1.600 de volume, în mare parte titluri recomandate de bibliografia şcolară.

Judit Benko, redactor Radio România Cluj, a primit Premiul de Excelenţă pentru întreaga activitate, decernat de Asociaţia Maghiară Culturală Transilvană şi distincţia Cel mai bun jurnalist al anului 2014 din partea Asociaţiei Jurnaliştilor Maghiari din România.

În anul 2015, cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la primul semnal în eter, Radio Cluj a dat startul unui proiect original – Caravana Radio Cluj, care a străbătut, din două în două săptămâni, oraşele mici şi mijlocii, precum şi cele mai frumoase şi importante comune din judeţele Cluj, Alba, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Satu-Mare, Bihor şi Maramureş.

Radio Cluj a urmărit şi în acest an creşterea competitivităţii pe o piaţă media regională ofertantă şi dinamică, prin realizarea unor produse editoriale de calitate, modernizarea şi fluidizarea programelor, adaptarea conţinutului editorial la mediul online, printr-o politică editorială coerentă în ceea ce priveşte informarea corectă şi promptă a publicului din zona de acoperire, cu respectarea standardele profesionale din audiovizual.

Studioul a obţinut o nouă frecvenţă FM pentru transmiterea în Cluj a unui program dedicat minorităţilor, permiţând astfel separarea programelor în limbile română şi maghiară.

Au fost elaborate noile grile, concepute pentru 24 ore de program/zi, urmând ca emisia propriu-zisă pe noua frecvenţă să înceapă în prima parte a anului 2016.

În condiţiile unei foarte mari concurenţe în zonă, s-a încercat menţinerea postului în preferinţele ascultătorilor ca principală sursă de ştiri, informaţii, educaţie, cultură şi divertisment. A fost accentuat caracterul regional al postului prin sloganul adoptat – Radio Cluj – Ascultă Transilvania!, prin noi cortine şi semnale de post, precum şi prin postarea pe site-ul www.radiocluj.ro şi pe reţelele de socializare a informaţiilor de interes regional difuzate on air.

Radio Cluj a aplicat strategii de creştere a numărului de vizitatori ajustate la exigenţele anului 2015 şi conforme cu obiectivele strategice stabilite de Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune: continua optimizare a site-ului www.radiocluj.ro în raport cu motoarele de căutare, fiind alocate spaţii extinse celor mai solicitate articole de publicul din mediul online, introducerea produselor editoriale în format video – pentru a acentua interactivitatea cu publicul, a crescut cu 40% numărul transmisiilor video live de la

evenimentele importante din zonă, corelarea produselor din on air cu cele din online, precum şi un sistem de promovare reciprocă a celor două tipuri de conţinut media.

În a doua jumătate a anului 2015 a fost amenajat un studio TV pentru transmisia online, unde au fost înregistrate peste 20 de emisiuni de tip talk-show, care ulterior au fost încărcate pe site-ul www.radiocluj.ro.

Radio Cluj este un factor important în cadrul demersului Radio România de a menţine identitatea românilor care trăiesc în comunităţile din afara ţării. Astfel, staţia locală Radio Sighet (care funcţioneaza în structura studioului Radio Cluj), emite în AM, timp de 7ore/zi (de luni până vineri), un program dedicat românilor din Transcarpatia, oferind informaţii relevante din şi pentru această comunitate.

Rolul de promotor şi susţinător al comunităţilor locale este însuşit şi de postul local Antena Sibiului, aflat de asemenea în structura studioului regional Radio Cluj, care emite programe proprii în FM, recepţionate în municipiul Sibiu timp de 5 ore/zi, de luni până vineri.

În cadrul campaniei Radio România Regional “EU aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”, consacrată prezentării a 100 de personalităţi din cultură sau știinţă ale căror realizări sunt un beneficiu preţios pentru cultura şi ştiinţa universale, Radio Cluj a realizat 12 documentare pentru on air şi online.

Prin proiectul editorial “Ascultă oameni de poveste!”, Radio Cluj a adus în centrul atenţiei oameni şi poveştile lor de viaţă. Titlul campaniei editoriale (derulată prin difuzarea unei rubrici zilnice) a fost asociat sloganului de post pe care Radio Cluj l-a adoptat în urmă cu un an. Finalul acestei campanii a coincis cu debutul uneia noi: “O zi din viaţa…”, cu mare impact la publicul tânăr.

Studioul a adus o contribuţie importantă în cadrul proiectelor editoriale derulate de Radio România, generând teme preluate la nivelul întregii corporaţii, un exemplu în acest sens fiind campania “Vaccin pentru viaţă”, coordonată la nivel naţional de Radio Cluj, desfăşurată în perioada 1-5 iunie 2015 şi având ca scop informarea populaţiei cu privire la imunizarea prin vaccinare.

Imaginea Radio Cluj a fost promovată şi în 2015, atât prin acţiuni proprii, cât şi prin stabilirea de parteneriate pentru evenimente derulate în arealul de acoperire al acestui studio regional. Pot fi menţionate manifestări precum: Festivalul Naţional pentru copii și tineret Armonia, spectacole de muzică şi dans “Primăvara pe portativ”, concerte corale (Corul Colegiului Unitarian din Cluj, formaţiile Voces din Sf. Gheorghe şi Melodeus din Cluj, Corul studenţesc Visszhang, Corul de cameră Praetorius din Budapesta), Festivalul de Teatru în Limba Engleză pentru Copii „Dramaland”, campania „Deschide o carte, citeşte unui copil, schimbă o lume!”, proiecţiile de film şi acţiunile derulate în cadrul proiectului educaţional naţional „Şcoala Altfel”, concertele de muzică de cameră, rock sau muzică populară, care au constituit o ofertă variată pentru public. Tot în 2015 a fost sprijinită deschiderea unui muzeu de artă şi tradiţii româneşti în Villarobledo, Spania, iar românii din această zonă, cu poveştile lor de viaţă, au fost văzuţi de familiile rămase în ţară pe site-ul www.radiocluj.ro.

În domeniul tehnic, pentru reabilitarea Controlului General Tehnic de la studioul regional Cluj s-au finalizat documentaţiile de execuţie a instalaţiilor electroacustice aferente sistemelor de comutare audio achiziţionate în 2014.

În 2015, Radio România Cluj a fost recompensat cu Premiul „Radioul anului 2015” acordat de către Asociaţia Sunetul Muzicii, Premiul „Best of Business” din partea Consiliului Judeţean Alba, Diplomă de excelenţă pentru opinii şi adevăruri spuse – Topul firmelor judeţene 2015 – din partea Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj şi Diploma şi Cupa “Partenerul anului”, din partea Asociaţiei “Clujul pedalează”.

În tradiţia recordurilor consemnate, anul 2015 a debutat pentru Caravana GAUDEAMUS cu un număr-record de vizitatori la Cluj-Napoca, peste 27.000. În mod excepţional în acest an, Târgul Gaudeamus a fost inclus în calendarul evenimentelor culturale ale oraşului-gazdă, în cadrul proiectului „Cluj – Capitală Europeană a Tineretului 2015”. Alte cifre impresionante ale ediţiei din aces an sunt suprafaţa târgului – peste 500 mp de standuri, amenajaţi într-un pavilion cu suprafaţa de 900 mp, numărul expozanţilor reprezentaţi la târg, aparţinând domeniilor majore de activitate de pe pieţele editorială şi educaţională –  89, reuniţi în 59 de standuri şi 77 de evenimente incluse în programul de manifestări al ediţiei de către organizator şi expozanţi.

Întâlnirea cu Anca Băltan este totdeauna un prilej de zâmbete și amintiri frumoase. Un redactor deosebit de talentat, cu reportaje care au adus premii și renume pentru Radio Cluj, Anca Băltan a fost, în primul rând omul care i-a învățat meserie pe cei mai mulți dintre cei de la Radio Cluj (aici alături de managerul Bogdan Roșca, la Gaudeamus Cluj 2015).

La 18 aprilie 2016, Radio România Regional a organizat campania „descoperă 100 de poveşti de aur ale sportului românesc” în cadrul proiectului Eu aleg România ! Fiecare sportiv are o poveste în spatele căreia se află ani de muncă, sacrificii şi perseverenţă în dorinţa de a fi cel mai bun, iar poveştile lor de succes au fost aflate ascultând programele studiourilor regionale din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Reşiţa, Timişoara şi Târgu Mureş sau au fost citite pe site-ul eualegromania.ro, pe site-urile studiourilor regionale şi pe paginile acestora de Facebook şi Twitter.

În perioada 20 – 24 aprilie 2016, ediţia cu numărul 17 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media şi Radio Cluj, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, s-a desfăşurat în Piaţa Unirii. Evenimentul a reuşit să egaleze şi chiar să depăşească unele dintre recordurile Caravanei Gaudeamus, confirmând nu doar interesul editorilor şi scriitorilor pentru întâlnirea cu publicul clujean, ci şi, dacă mai era nevoie, dragostea de carte a clujenilor.

Începând cu 1 noiembrie 2016, Studioul Regional de Radio Cluj poate fi recepţionat exclusiv în limba română pe frecvenţele 95,6 FM si 95,4 FM. Acest lucru este posibil odată cu lansarea, tot din această zi, a programului pentru minorităţi emis în zona Clujului pe 98,8 FM.

Cu alte cuvinte, oferta Societăţii Române de Radiodifuziune în zona Transilvaniei se îmbogăţeşte cu un program non-stop dedicat minorităţilor naţionale şi cu încă şapte ore de informaţie, muzică, bună dispoziţie şi cultură în limba română.

Radio Cluj devine astfel studioul care emite cele mai multe programe locale şi regionale, dacă adăugăm la oferta de mai sus şi programele Radio Antena Sibiului şi Radio Sighet. Extinderea ofertei editoriale în Transilvania în ziua în care Radio România aniversează 88 de ani de la înfiinţare confirmă, încă o dată, preocuparea postului public pentru valorile şi nevoile ascultătorilor care, să nu uităm, au contribuit prin subscribţie publică la înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România în 1928 şi au susţinut prin taxa radio activitatea radioului public.

Radio România Cluj emite în Transilvania şi poate fi recepţionat pe frecvenţele: 95,6 FM Cluj; 95,4 FM Sibiu şi Alba; 101,7 FM Sighet; 93,3 FM Negreşti Oaş; 87,9 FM Satu Mare; 909 AM Cluj, Bistriţa- Năsăud şi Zalău; 1593 AM Bihor şi Sibiu şi pe noua frecvenţă pentru minorităţi 98,8 FM.

Radio România Cluj are un management al formatului muzical realizat prin implementarea softului Q-Sound şi un sistem de control al calităţii programelor – air-checks.

Modern şi dinamic, Radio Cluj îşi îndeplineşte zi de zi misiunea de post public şi, în ultimii ani, a reuşit să se apropie tot mai mult de publicul tânăr, care are alte obiceiuri şi nevoi de ascultare, printr-o prezenţă consistentă în mediul online şi prin extinderea componentei video a programelor şi emisiunilor.

Personalităţi ale Radio Cluj

Vasile Rebreanu – director al Radio Cluj (Studioul de radioteleviziune Cluj) (1969 – 1985)

Radio România Cluj a rămas, în întreaga sa existenţă, un mediu de comunicare „cu ştaif”, credibil, fiind perceput ca un factor de echilibru, într-o zonă multiculturală cu o complexitate aparte.

S-a născut la 11 noiembrie 1934, la Floreşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, fiind fiul Georgetei (născută Ilişiu) şi al lui Ştefan Rebreanu, ţărani.

Parcurge şcoala primară în satul natal, urmând apoi Liceul „George Coşbuc” din Năsăud (1944-1952) şi Facultatea de Filologie la Bucureşti (1952-1957), avându-i colegi și prieteni pe Eugen Simion, Gabriel Dimisianu, Fănuș Neagu, Domițian Cesereanu – alături de ultimul venind la Cluj. Va lucra ca redactor, apoi ca şef de secţie la revista „Tribuna” din Cluj.

Când a intrat în redacția revistei „Tribuna”, Vasile Rebreanu se prezenta ca un tânăr jovial, ce atrăgea imediat atenția asupra chipului său luminos, cu o înfățișare inocent-adolescentină, cu ochii albaștri, deschiși cu seninătate asupra lumii, având vorba domoală, aproape sfătoasă, ca a unui bătrân țăran ardelean înțelept.

În 1969 este numit director al Studioului de Radio-Televiziune Cluj, funcţie pe care a deţinut-o până în 1985, când studioul a fost desfiinţat.

Pe vremea când Vasile Rebreanu era directorul Studioului de Radio Cluj, la începutul anilor ‘70, a fost cel dintâi care a încuviințat emiterea pe post a tradiționalelor noastre colinde de Crăciun. Nu i-a lipsit curajul atitudinii și a știut să-și cultive și să-și prețuiască prietenii. A făcut politică pentru a putea proteja astfel libertatea de exprimare a colaboratorilor săi, la Radio sau la Editura Dacia (unde a lucrat până la pensionare), dincolo de cenzură, dincolo de grila ideologicului. A fost un om al cetății, în măsura în care a fost și un om al culturii.

În acelaşi an, 1985, devine redactor-şef al Editurii Dacia din Cluj. În 1989 s-a pensionat medical, iar în primăvara anului 1990 a înfiinţat Editura Sfinx.

Ca scriitor a avut debutul absolut în timpul studenţiei, în Viaţa Românească, în anul 1955, urmat de o povestire publicată în „Tânărul scriitor”, în anul 1956.

Colaborează la „Tribuna”, „Almanahul literar”, „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, „Familia”, „Steaua”, „Utunk” etc. Este deţinătorul a cinci premii ale Uniunii Scriitorilor din România şi a şase premii internaţionale.

Volume: În plină zi, nuvele, 1959; Casa, roman, 1962; 1968; 1972; Dimineaţă de toamnă, povestiri, 1962; Călăul cel bun, roman, 1965; 2006; Pisica roşcată şi îngerii, 1966; De chemat bărbatul pe stele, 1966; Marşul, 1967; Ţiganca albă, povestiri, 1967; Muntele cărunt, 1968; Securi pentru funii, nuvele, 1970; Jaguarul, 1972; Teatru, 1972; Marele prinţ, eseuri, 1972; A treia zi după război, 1974; Iubirile cascadorului, 1977; Moartea comandorului, 1978; Un caz de iubire la Hollywood, roman, 1978; Cu microfonul dincolo şi dincoace de Styx, 2 vol., în colaborare, 1979-1981; Fântâna cu patru adevăruri, teatru, 1980; Cum o vezi cu ochii verzi, 1982; Mireasmă şi suspin, 1985.

A scris şi două scenarii de film, Gaudeamus şi Merii sălbatici. Din cauza piesei Conferinţa de la Balta i-a fost topit un volum de teatru, iar ultima sa piesă, Marea năpârlire (publicată în 1996 şi jucată pe scena Naţionalului din Cluj Napoca, dar şi în străinătate), a provocat reacţii dintre cele mai violente. Ceea ce şi-a propus dramaturgul, a reuşit: „Am vrut să exprim ceea ce contemporanii noştri simt, au simţit şi au gândit în aceşti 6 ani care au trecut de la suspectul decembrie ’89. Asta a fost intenţia mea. Este o satiră fierbinte, tragică, cu un ochi râdem, cu celălalt plângem.” Eroarea lui a fost aceea de a crede că vorbeşte în numele tuturor contemporanilor.

Pentru opera sa bogată și profund semnificativă, a fost distins cu premii ale Academiei României, ale Uniunii Scriitorilor, ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, decorat cu ordine și medalii, tradus în mai multe limbi europene, ca un demn reprezentant al scrisului nostru contemporan.

A trecut la cele veşnice la 28 aprilie 2006.

Din 12 noiembrie 2016, în semn de omagiu pentru cel care i-a fost director, la Sala de Spectacole Radio Cluj, care poartă numele acestei personalităţi marcante a literaturii române şi a radioului, a fost dezvelită o placă memorială cu efigia în bronz a celui care a fost şi rămâne Vasile Rebreanu.

Horia Bădescu – director al Radio Cluj (1990 – 1994)

Poet, prozator, eseist şi traducător, Horia Bădescu s-a născut la 24 februarie 1943, în localitatea Arefu, judeţul Argeş, fiind fiul lui Gheorghe Bădescu, învăţător, şi al Elenei (născută Petcu).

Urmează studiilie liceale la Curtea de Argeş (1957-1960) şi este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Şchiau, Dumitru Draşoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Şi-a luat doctoratul în litere cu teza Memoria Fiinţei – Poezie şi Sacru (1997).

Face parte din gruparea revistei „Echinox”.

După terminarea studiilor, a lucrat la Studioul de Radio Cluj ca redactor şi realizator de emisiuni, până la întreruperea activităţii studioului, în 1985.

În 1987 devine director al Teatrului Naţional din Cluj.

Din 22 decembrie 1989 se implică în reluarea activităţii Studioului teritorial (transformat în

Studio de Radio şi Televiziune), al cărui director va fi în primii ani de după Revoluţie.

După 1994 este angajat la Ministerul Afacerilor Externe, fiind director adjunct şi ulterior director al Centrului Român de Cultură din Paris, unde organizează manifestări de anvergură consacrate artei româneşti.

După anul 2000 este ataşat cultural şi consilier al Ambasadei României în Franţa.

S-a afirmat ca scriitor în cadrul grupării „Echinox“ din Cluj-Napoca, alături de Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Şorobetea.

Debutul său editorial are loc în anul 1971 cu volumul Marile Eleusii, urmat de Nevăzutele Urse (1975), Cântece de viscol (1976), Anonimus (1977), Ascunsa trudă (1979), Recurs la singurătate (1982), Starea bizantină (1983), Apărarea lui Socrate (1985), Anotimpurile (1987).

Poezia lui Horia Bădescu e melancolică şi meditativă, aidoma autorului. Cel mai adesea e transpusă în tipare clasice, cu accente de virtuozitate prozodică în poezia în formă fixă (rondel, sonet şi… ronset, sinteză a primelor două, impusă de autorul român). Când renunţă la forma impecabilă, apelând la vers librism, poetul devine grav şi voit autoritar: „Ceea ce spune/ochiul/e fiinţa!/ Ceea ce spune/auzul/ e mişcarea!/ Ceea ce spune/ Cuvântul/ – ascunsa trudă de-a exista!“.

Foarte populare au fost (şi încă mai sunt) în mediile intelectuale, preponderent studenţeşti – baladele acestui romantic întârziat (atras, poate nu fără temei, de poezia unui Grigore Alexandrescu, analizată cu multă subtilitate într-un eseu din 1981), balade ce eliberează tonuri de orgă, precum Balada toamnelor târzii (dedicată Almei Mater Clusiensis), ori cele identificând un elan trubaduresc, goliard, închinate spaţiu lui convivial de la „Mongolu’“, o crâşmă clujeană frecventată de alumnii oraşului. Armonioasă şi bogată în trăiri, poezia lui Horia Bădescu reprezintă cel mai adesea o stare decât un mesaj: „Soseşte diligenţa de seară/ Sărută-mă pe ochi, Doamna mea,/ ah, surugiul roşu, la scară/ uşa de umbră o deschidea…“

Două romane, Joia patimilor (1981, prelucrarea epică a unui tragic episod din istoria Transilvaniei în perioada Unirii) şi Zborul gâşei sălbatice (1989, desenând din cuvinte o stampă orientală închinată iubirii) – fixează dimensiunea de prozator a autorului.

Eseistul s-a dovedit şi el unul activ şi pătrunzător, începând cu volumul despre Magda Isanos – Drumul spre Eleusis (1975) şi continuând cu cel despre Grigore Alexandrescu – Parada măştilor (1981) şi cu Meşterul Manole sau imanenţa tragicului (1986).

Intelectual de solidă formaţie umanistă, autorul acordă de fiecare dată obiectului cercetării coordonate esenţiale, menite să-l individualizeze. Analiza este ductilă şi lipsită de patetismul altminteri inutil – cum se întâmplă în multe cazuri cu autori ce vor să-şi sacralizeze modelul propus.

După 1990, poetul şi-a tipărit publicistica în volume şi a tradus din poeţi de limbă franceză cu a căror opere se află într-o vizibilă consonanţă (Gérard Bayo, Michel Camus, Dominique Daguet ş.a.).

Este tradus şi publicat în reviste literare din Franţa, Belgia, Spania, SUA, Canada, Rusia, India, Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam, Peru.

Romanul Zborul gâştei sălbatice a fost editat în limba franceză, la una din marile case de editură din Hexagon.

Dintre ultimele sale volume de poezie menţionăm: La salle d’attente/Sala de aşteptare (ediţie bibliofilă), Bucureşti, Biblioteca Sadoveanu, 2003, D’un jour à l’autre/De la o zi la alta, Cluj, Cartea Cărţii de Ştiinţă, 2006, Pielea îngerului, Cluj, Ed. Limes, 2007, Vei trăi cât cuvintele tale, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010, E toamnă nebun de frumoasă la Cluj, Cluj, Ed. Eikon, 2011, Un înger răstignit pe gură, Iaşi, Tipo Moldova, 2011 şi Cărţile vieţuirii, Cluj, Ed. Eikon, 2013.

Volume de eseuri şi publicistică sunt Ieşirea din Europa, tablete, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, Memoria Fiinţei – Poezia şi Sacrul, Iaşi, Ed. Junimea, 2008 şi Dacă Orfeu, Cluj, Ed. Limes, 2015, iar dintre romane, mai menţionăm O noapte cât o mie de nopţi, Cluj, Ed. Limes, 2011.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Franţa, membru al Academiei Francofone, membru al Centrului Internaţional de Studii şi Cercetări Transdisciplinare (Paris), al Comitetului de onoare al Uniunii Poeţilor Francofoni, membru al Comitetului de onoare al Cercului European de Poezie Francofonă POESIAS, membru al Academiei Universale din Montmartre şi membru, din 1993, al Maison Internationale de la Poésie, Bruxelles. Est, de asemenea, preşedinte de onoare al Rencontres Européennes-Europésie, Paris, membru al Comitetului Ştiinţific al Institutului Internaţional pentru Poezie şi Operă al UNESCO, Verona, Italia şi membru al Comitetului internaţional de redacţie al revistei „Mémoire de XXI-ème siècle”, Paris.

A primit numeroase premii şi distincţii, precum Premiul Asociaţiei Scriitorilor Cluj / Filialei Uniunii Scriitorilor Cluj: în 1977, pentru Anonimus (poeme); în 1981, pentru Parada măştilor (eseu); în 1992, pentru Lieduri (poeme); în 2008, pentru Pielea îngerului (poeme), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991), Premiul Salonului Naţional de Carte pentru volumul de poeme Ronsete (1995), Premiul european de poezie francofonă „Leopold Sedar Senghor” (2004), Premiul de poezie „Lucian Blaga” (2005), Premiul „Cartea anului – Poezie” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007), Marele Premiu Naţional pentru Literatură al Festivalului International „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, ediţia a XIV-a (2010) şi Marele Premiu de Poezie „Nichita Stănescu”, Ploieşti (2013). Este distins cu Ordinul Naţional „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004 şi este cavaler al ordinului naţional francez „Les Palmes académiques”.

A fost preşedinte de onoare al ediţiei 2016 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, desfăşurată între 20 şi 24 aprilie.

Modelul cultural al lui Horia Bădescu pare a fi întruchipat de Lucian Blaga, căruia i s-a devotat de altfel – în calitate de preşedinte al comitetului de organizare – prin ediţiile succesive ale unui festival internaţional desfăşurat în România şi Franţa.