Blog Vorbe din pălărie: Preţurile „psihologice” şi mărunţişul inutil
Publicat de radiomures, 30 martie 2016, 07:00
Că un preţ de 1,99 lei ni se pare mai mic decât cel de 2 lei e un lucru bine ştiut. Ce nu se ştie e că retailerii apelează la preţurile care se termină în 9 sau 99 şi pentru a trasa o linie psihologică între preţurile produselor normale şi ale celor aflate în perioada de reduceri.
Adevăratul efect al acestor preţuri este, după umila mea părere, altul, şi anume acela de a-ţi umple buzunarele şi casa de monede cu care nu mai ai ce face ulterior.
Ştiţi cutiile acelea în care se vând pacheţelele de detergent lichid pentru spălat rufe. Ei bine, am o astfel de cutie pe jumătate plină cu monede de 1 ban şi de 5 bani primite rest de la supermarketuri şi alte magazine.
Dacă atunci când vine vorba de monedele de 10 şi 50 de bani mai poţi găsi o utilizare- noroc cu tonomatele de cafea cancerigenă!- când vine vorba de monedele astea mici, nu mai ai cum să scapi de ele. Decât dacă, eventual, găseşti vreun funcţionar bancar care se plictiseşte şi are chef să le numere şi să le schimbe. Altfel, adună praf în cutie, bol, borcănaş sau alt recipient pe care-l folosiţi, pentru că am convingerea că astfel de “adunături” monetare există în fiecare casă.
Revenind puţin la monedele de 10 şi de 50 de bani. Mă duc la magazin cu ele adunate frumos şi numărate în fişic și, ce să vezi, vânzătoarea, indignată, refuză să-mi dea un pachet de ţigări pe ele. Motivul? Nu are chef să numere atâţia mărunţi la sfârşitul zilei şi are, oricum, destui adunaţi deja în casă!
Mă încrunt şi o întreb dacă ăştia nu sunt tot bani. Nu vrea, domnule, şi gata! După ce am ameninţat că mă duc la Protecţia Consumatorului, pentru că în România nu ştiu să fie vreo lege care să te împiedice să cumperi doar cu monede un produs, s-a dat pe brazdă.
Cred că singura soluţie dacă vrem să scăpăm de mărunţii ăştia ar fi ca Trezoreria să instaleze nişte bancomate în care să turnăm monedele şi să scoatem bancnote. Altfel, tare mi-e teamă că voi da în curând o ştire de genul: „un târgumureşean a fost găsit mort de foame în casă, strângând în braţe un borcan în care avea 50 de lei strânşi în monede, pentru că niciun magazin din cartier nu a dorit să-i vândă omului o pâine, pe motiv că tuturor vânzătorilor le-a fost lene să le numere.”
Sanda Viţelar