Blog Vorbe din pălărie: Despre cum să bagi un câine într-un dulap
Publicat de radiomures, 27 august 2015, 07:30
E seară, aproape de ora închiderii când un tânăr intră într-un magazin alimentare cu o tentativă de căţel în braţe. Drăguţ, de altfel, puiuţul de fox terrier.
-Dacă ţin căţelul în braţe, pot să intru să fac nişte cumpărături, întreabă omul una dintre vânzătoare.
-Nu puteţi, este un magazin alimentar, nu puteţi intra cu animale, vine răspunsul, logic, de altfel, al femeii.
-Da, ştiţi, e cuminte, îl ţin în braţe şi nu face nimic.
-De ce nu-l legaţi cu lesa afară?
Deh, omul nu avea lesă, ieşise probabil să se uşureze animalul şi îşi adusese aminte că nu a luat lapte sau cine ştie ce alte produse avea nevoie, musai, la 9 jumăte seara.
Până să se dezmeticească lumea, care cu o mână băga cumpărăturile în plasă şi cu un ochi se uita la individul cu potaia în braţe, tânărul nostru ce credeţi că face. Se duce la dulăpioarele acelea menite a adăposti bagajele clientului pentru ca acesta să se poată desfăta în linişte prin magazin şi bagă câinele într-un dulăpior.
Da, stimaţi cititori, aţi citit bine. Nu, nu aveţi probleme cu dioptriile, nu vă sunt murdari ochelarii şi nici nu vă joacă mintea feste. OMUL A LUAT CĂŢELUL ŞI L-A BĂGAT ÎN DULAP!!!
Norocul animalului, îmi şi imaginez ce putea să treacă prin mintea lui, a fost o vânzătoare care, văzând că bipedul vrea să şi închidă uşiţa dulapului în care plasase câinele, a intervenit şi l-a rugat pe om să lase uşa deschisă. Va sta ea şi va ţine companie patrupedului până „stăpânul” îşi face cumpărăturile.
Pe la 16/17 ani aveam convingerea că oamenii, aşa, ca specie, în general, sunt idioţi. Bunul simţ îmi spunea, însă, că sunt prea tânără şi lipsită de experinţe pentru a trage o astfel de concluzie. La 33 de ani convingerea a devenit fermă.
Suntem o specie completamente idioată!
P.S.: Povestea e cât se poate de reală.
Sanda Viţelar