Banii înainte

Publicat de Rotar Mirela, 31 decembrie 2023, 11:00 / actualizat: 1 ianuarie 2024, 9:20

         Grea misie, misia de primar, ca să parafrazez personajul Ghiță Pristanda. Iar când ești pus la mijloc între naștere și moarte, Doamne ce greu e, ca primar, să iei o decizie!

     Un cetățean român, ce s-a gândit el? Ia să-i solicite anticipat primăriei ajutorul de înmormântare. Motivul ? Omul are nevoie de bani în timpul vieții, nu după. Păi nu?! Bașca s-ar putea să nu-i convină situația ca banii să-i intre nevestei în cont! Care nevastă, practic, îi mai dă și-un brânci în groapă. Dumnealui ar prefera să-și facă revelionul liniștit. Primarul a crezut că omul glumește, dar, văzând că e cât se poate de serios și de insistent, s-a adresat mai departe Curții de Conturi, să lămurească ăia situația cu banii de sicriu. Răspunsul a fost, evident, acela că banii nu se dau înainte fără o dovadă a decesului.

        Ghiciți la ce s-a gândit atunci omul nostru: dacă viu n-are șanse, apăi să se prezinte mort! Și, uite-așa, a venit el a doua zi după bani, la primărie, mort de beat. Plus că a avut și un as în mânecă, argumentul suprem: că, oricum ai lua-o, el, de fapt, și-a săpat singur groapa încă din timpul vieții, însurându-se. Ba chiar a cărat după el la primărie și-un troler, susținând că pentru el e suficient, încape înăuntru, nu vrea, vorba poetului, sicriu bogat.

        Tratat din nou cu refuz, mortul nostru, încă viu, a trecut la negocieri: să primească măcar juma’ de sumă, cealaltă jumătate urmând s-o capete după ce moare de-a binelea. Cu toate în regulă, cu certificat de deces, îmbălsămat și îmbrăcat frumos in costumul de mire! Ca să nu care cumva să-l vândă nevastă-sa.

       Pentru că antagonismul vieții, ca să mă exprim poetic, dialectica existenței, ca s-o punem în termeni filozofici, presupune și nașterea pe lângă moarte, și, luând exemplul cetățeanului cu ajutorul de înmormântare, o domnișoară a solicitat anticipat, aceleiași primării, banii  pentru un trusou de nou-născut. Deși, între noi fie vorba, nu se punea problema nașterii -de unde?- că doar nici măcar însărcinată nu era… Dar, na, domnișoara susținea că ar avea harul înaintevederii.

     Acuma, sincer, am prins curaj: cred c-o să-mi cer și eu pensia în avans. Hai, treacă de la mine, accept și jumătate.

Autor: Sidonia Buta