1 martie cu Nicu Alifantis şi Orchestra de Cameră Radio la Sala Radio

Publicat de radiomures, 28 februarie 2017, 21:20

Miercuri, 1 martie, ora 19:00, Nicu Alifantis aduce un mărţişor muzical inedit la Sala Radio, într-un concert-spectacol alături de Orchestra de Cameră Radio şi de Corul Academic Radio.

„De profesie grec”, cum îi place să se prezinte, Nicu Alifantis vine la Sala Radio cu cel mai recent proiect al său, Simphonicu, care propune o irezistibilă şi rafinată întâlnire între folk şi muzica simfonică. Un experiment deja foarte apreciat de melomani şi care, pe 1 martie, va prinde sunet într-o formulă extinsă: pe lângă echipa binecunoscută formată din Nicu Alifantis (voce, chitare acustice, rezophonic, ukulele, washboard), Virgil Popescu (dirijor, bass acustic, vocal), Răzvan Mirică (chitare acustice, doublesix, nashville tuning, vocal) şi Mihai Neniţă (vioară & amp, vioară cu goarnă – vioara Stroh), pe scenă vor urca şi Orchestra de Cameră Radio şi Corul Academic Radio, pregătit de dirijorul Ciprian Ţuţu. Programul serii va cuprinde piese semnate de Nicu Alifantis.

Compozitor, interpret, instrumentist, aranjor, editor, producător, actor şi poet, Nicu Alifantis a susţinut în diverse formule peste 5.000 de concerte şi 60 de turnee în ţară şi în străinătate, a cântat în deschiderea concertului lui Bob Dylan la Bucureşti în 2010, a realizat muzica a peste 100 spectacole de teatru

Concertul poate fi ascultat în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe internet pe www.radioromaniacultural.ro şi www.romania-muzical.ro.

Biletele sunt disponibile pe www.eventim.ro, în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, Carrefour, librăriile Cărtureşti, Humanitas, în benzinăriile OMV şi la casa de bilete a Sălii Radio. Alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio, pe www.orchestreradio.ro sau www.orchestreradio.com.

Nicu Alifantis

Compozitor, interpret, instrumentist, aranjor, editor, producător, actor, poet, Nicu Alifantis s-a născut la 31 mai 1954, la Brăila. Este absolvent al Secţiei de Teatrologie a UNATC, 2010, iar educaţia muzicală şi-a format-o în particular, avându-i ca profesori pe Adrian Enescu şi Johnny Răducanu. A fost angajat al teatrelor Maria Filotti Brăila (1974 – 1975), Teatrul Mic Bucureşti (1979 – 1990), Teatrul Excelsior Bucureşti (1990 – 2001) şi Teatrul Toma Caragiu Ploieşti (2001 – 2008), iar din 2008 până în prezent este angajat al Alifantismusic, propria editură şi casă de producţie. În 2004 a fost decorat pentru activitatea artistică cu Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Debutul componistic are loc în 1972 cu muzica spectacolului Furtuna, de Nicolai Ostrovski la Teatrul Maria Filotti Braila, în regia Constantin Dinulescu. Cel scenic, în 1973, cu emisiunea concurs Tele-Top, difuzată de TVR, realizatori Simona Pătrăulea & Sorin Grigorescu. Debutul discografic se datorează single-ului Cântec de noapte, înregistrat cu Electrecord în 1976, iar cel literar în 1997 cu volumul de poezii Scrisori nedesfăcute, publicat la Editura Nemira.

Din 1973, a susţinut în diverse formule (solo, Alifantis & Zan, Simphonicu, Alifantis & ŞemineuBand, Alifantis & MozaicBand, Alifantis & FragileBand, Alifantis’Trio) peste 5.000 de concerte şi 60 de turnee în ţară şi în străinătate. A cântat în deschiderea concertului de la Bucureşti al lui Bob Dylan în 2010 şi de-a lungul carierei sale a concertat alături de alte mari personalităţi muzicale: Donovan, Jerry Lee Lewis, The Platters, Angelo Branduardi, Toto Cutugno, Kylie Minogue, Dionne Warwick, Ricky Martin, Simple Minds, Misia, Pataky Attila, Saragossa Band, etc. Discografia sa conţine 17 albume individuale printre care se numără şi proiectul Simphonicu (2005), 6 albume de autor, 9 albume de colecţie şi 25 de albume de compilaţii.

Colaborarea sa cu teatrul include muzica a 118 spectacole de teatru jucate în teatrele din ţară şi în străinatate, 56 de recitaluri de muzică şi poezie la sediul teatrelor, spectacole şi recitaluri în 17 festivaluri internaţionale de teatru şi roluri în 15 spectacole de teatru. În lumea filmului românesc a intrat în 1979, primind rolul lui Radu Cantacuzino în filmul Bietul Ioanide, regizat de Dan Piţa. Începând din acel an a semnat muzica pentru 17 filme de scurt, mediu şi lung metraj, documentare şi artistice, dintre care amintim: Şi (regia Ada Pistiner, debut, 1979), Moara lui Călifar (regia Şerban Marinescu, 1983), Harap Alb (regia Laurenţiu Sârbu, 1988), Unde eşti copilărie (regia Elisabeta Bostan, 1988), Dobrogea (film de Răzvan Voiculescu, 2007) etc., şi a colaborat la coloanele sonore a 4 filme interpretând teme proprii sau ale altor compozitori. În calitate de producător colaborează de-a lungul timpului cu diverse Case de Producţie muzicală precum Electrecord, Intercont Music, Nemira Music, Nova Music Entertainment, Roton, Casa Radio, Real Sound & Vision Studio, E-Media One, dar îşi produce şi albumele prin propria Casă de Producţie, care între anii 1990-2004 s-a numit întâi Toji Productions, apoi FNAmusic (2005-2012), iar din 2013 până în prezent Alifantismusic. Deasemenea produce diverse grupuri şi artişti ca Divertis (Aşa ceva nu există, 1991), Celelalte cuvinte (Se lasă rău, 1992), Gef (Porto Franco, 1992), ABRA (The best of… vol.1, 1998, vol.2 1999), Ana Pătan (Să fii fată în Gara de Nord, 1999), Euro Inter Trade (DVD prezentare Volvo, 2001), Vali Răcilă & Raul Kusak (Handmade blues, 2011).

Ciprian Ţuţu

Născut la Braşov în 26 octombrie 1979, dirijorul Ciprian Ţuţu a absolvit cursurile Facultăţii de Muzică din oraşul natal (specializarea Pedagogie Muzicală – dirijat cor academic şi masterat în Stilistică dirijorală), beneficiind de îndrumarea maeştrilor Nicolae D. Bica (Dirijat coral), Ludovic Bács (Dirijat vocal-simfonic) şi Dan Buciu (Tehnici moderne de analiză muzicală). În anul 2015 absolvă cursurile postdoctorale din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, având ca temă de cercetare Vocea umană şi implicaţiile ei în interpretarea corală contemporană. Din anul 2004 este cadru didactic titular la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov. În prezent, ocupă funcţia de lector universitar, activând ca dirijor al clasei de operă (2004-prezent), dirijor al corului specializării Pedagogie Muzicală (2005-prezent), dirijor al orchestrei Facultăţii de Muzică (2009-prezent).

Din anul 2000, Ciprian Ţuţu este dirijor al Corului Gheorghe Dima din Braşov, ansamblu ale cărui origini le găsim în Reuniunea Română de Gimnastică şi Cântări, înfiinţată odinioară de însuşi compozitorul Gheorghe Dima şi a cărei continuitate a fost asigurată prin activitatea dirijorilor Constantin Bobescu şi Nicolae D. Bica. Ca dirijor al corului mixt Gheorghe Dima a concertat în anul 2005 alături de orchestra Filarmonicii Dmitri Şostakovici din Sankt-Petersburg (în program oratoriul Matthäus Passion de Johann Sebastian Bach), iar în anul 2007 a prezentat, alături de Filarmonica din Roma, o lucrare contemporană – oratoriul San Camillo de Lellis de Collafranceschi. A pregătit şi condus peste 10 proiecte de operă cu studenţii specializării Interpretare Muzicală – Canto din cadrul Facultăţii de Muzică Braşov, între care amintim Bastien und Bastiennne în anul aniversar Mozart (2006), Il trittico în anul aniversar Puccini (2008) – spectacol transmis de TVR Cultural, The little sweep de Britten (2011), ş.a. Din anul 2012 ocupă funcţia de maestru de cor la Opera Braşov, de-a lungul celor patru stagiuni pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituţiei în peste 100 de spectacole, între care premierele operelor Madama Butterfly de Puccini, Tosca de Puccini, Il Tabarro de Puccini, Flautul fermecat de Mozart, Il Trovatore de Verdi, operetei Ţara surâsului de Lehár şi a oratoriului Stabat Mater de Rossini.

De asemenea, Ciprian Ţuţu s-a aflat la pupitrul orchestrei Operei Braşov, conducând în perioada 2013-2015 un număr de 7 gale sau concerte de arii şi coruri din opere. În anul 2011 devine membru al cvintetului vocal Anatoly alături de care participă la concerte, recitaluri, festivaluri şi concursuri în ţară şi străinătate. În anul 2015 obţine o bursă din partea Universităţii Transilvania din Braşov şi participă la Masterclass-ul Internaţional de Dirijat şi Cânt Coral de la Sarteano, Italia, unde are posibilitatea să studieze cu Simon Carrington (Yale University SUA şi fondator al sextetului vocal The King’s Singers), Brian O’Connell (Boston University din SUA) şi Bronislawa Falinska (Padua Music Conservatory, Italia). În prezent Ciprian Ţuţu este dirijor al Corului Academic Radio.

Virgil Popescu

Compozitor, orchestrator, profesor de muzică, instrumentist, Virgil Popescu s-a născut la Craiova, la 26 februarie 1955. Este absolvent al Conservatorului de muzică George Enescu din Iaşi, secţiile pedagogie, muzicologie, compoziţie şi interpretare muzicală, instrument principal vioară.

Din 1986 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Din 1980 desfaşoară o intensă activitate în domeniul muzicii pop şi jazz, colaborând şi participând alături de majoritatea interpreţilor importanţi de gen din România la mai multe festivaluri de jazz, precum şi la numeroase emisiuni de televiziune. Împreună cu propriul grup a asigurat compartimentul muzical al emisiunii Chestiunea zilei realizată de Florin Călinescu la ProTv între anii 1999 – 2001 şi al emisiunilor Seara bună şi Garantat 100% realizate de Cătălin Ştefănescu la TVR1, între anii 2003-2009.

Din 1995 este conducătorul muzical al grupului Alifantis & Zan, dar şi un colaborator apropiat al compozitorului şi interpretului Nicu Alifantis, în calitate de aranjor, instrumentist şi dirijor. Aportul său la proiectul Simphonicu – Nicu Alifantis, lansat în 2004, a fost unul major, el fiind cel care semnează aranjamentele orchestrale şi vocale pentru acest proiect. Din 1995 şi până în prezent, ca membru al grupului Alifantis & Zan susţine peste 500 de concerte în ţară şi în străinătate iar din anul 2015, este cooptat şi în proiectul Fragile, semnat tot Nicu Alifantis.

A compus peste 100 de cântece pentru copii şi a fost prezent la toate editiile Festivalului Mamaia Copiilor. Deasemenea activitatea sa componistică include muzică pentru filme de lung metraj: Flăcăul cu o singură bretea (1991 – regia Iulian Mihu), Vinovatul (1992 – regia Alexa Visarion), Marea lehamite (1993 – regia Mircea Daneliuc), Femeia în roşu (1995 – regia Mircea Veroiu); muzică de teatru: Cum vă place de W. Shakespeare, în regia Nicoletei Toia pus în scenă la Teatrul Naţional din Iaşi în 1982; şi muzică de balet: Visul unei nopţi de vară de W. Shakespeare, montat la Şcoala de Balet din Schweinfurt – Germania, lucrarea fiind premiată de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România cu Premiul pentru creaţie al anului 2002. Începând cu 1998 activează ca profesor de muzică în cadrul mai multor grădiniţe particulare din Bucureşti implementând în cadrul acestora, propriul program şcolar opţional Terapia prin muzică, iar din 2008 face parte din corpul profesoral al Şcolii Genesis din Bucureşti.

A făcut şi face parte din numeroase jurii ale mai multor festivaluri şi concursuri de muzică uşoara pentru copii. Discografia sa cuprinde 17 albume de autor, dintre care amintim: „Te iubeam” (Oana Sîrbu, 1992), „Virgil Popescu şi invitaţii săi” (Diverşi solişti, 1995), „Vine Moş Crăciun” (Diverşi solişti, 1999), „Lumea basmelor” (Oana Sîrbu, 2000), „Abracadabra” (Marian Râlea şi Grupul Abracadabra, vol.I si vol.II, 1999), „Un altfel de portret” (Oana Sîrbu, 2011), „Fiorul iubirii” (Silvia Dumitrescu, 2015), „Pentru părinţi e cântecul meu” (Diverşi solişti, 2016), „Je viens de loin” (Lelia Floresco, 2016), etc. şi 9 albume Alifantis & Zan: „Voiaj” (1995), „Alifantis & Zan” (Sighişoara’96, 1996), „Nichita” (1996), „Paula Seling” (De dragoste, 1999), Ana Pătan („Să fii fată în Gara de Nord, 1999), „Neuitatele femei” (2002), „Şah-Mat” (2004), „Simphonicu” (2005), „Qindecennial” (Alifantis & Zan, 2011).

Serviciul  Comunicare