Oameni & Fapte – 26 septembrie
Publicat de Corina Muntean, 26 septembrie 2022, 06:00
– Este cea de-a 269-a zi a lui 2022. Au mai rămas 96 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:13 şi va apune la ora 19:12.
– Astăzi este „Ziua Europeană a Limbilor”, marcată din iniţiativa Consiliului Europei începând din 2001, un prilej pentru toate statele continentului de a se alătura în celebrarea diversităţii lingvistice şi culturale. Dealtfel, tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat, în cadrul Comisiei Europene, portofoliul multilingvismului. Este „Ziua Mondială a Contracepţiei”, având rolul de a dezvolta un comportament sexual sănătos în rândul populaţiei, mai ales al tinerilor, informarea despre metodele de contracepţie şi reducerea numărului de avorturi, prin tot felul de campanii desfăşurate în şcoli şi nu numai. Este şi „Ziua Mondială a Munţilor Carpaţi”, sărbătorită în șapte țări europene. Evenimentul dorește să stimuleze țările prin care trece cel de-al doilea mare lanț muntos european (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia) să colaboreze în programele ecologice și ale biodiversității. Tot azi este „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Totală a Armelor Nucleare” – stabilită de Adunarea Generală a ONU în 2013.
– La 26 septembrie 70 d.Hr. generalul roman Titus (viitor împărat) a cucerit Ierusalimul, iar în 1387 domnitorul moldovean Petru I Muşat recunoştea, la Lvov, suzeranitatea lui Wladyslaw al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei şi rege al Poloniei. Începea astfel rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei.
– În 1580 corsarul englez Sir Francis Drake s-a întors în Anglia, la bordul corabiei „Golden Hind”, ancorând în portul Plymouth cu 59 de marinari şi o bogată încărcătură de mirodenii și de comori spaniole capturate, după o călătorie pe mare în jurul lumii, care a durat trei ani. În 1815 Rusia, Austria şi Prusia semnau, la Paris, actul de constituire a „Sfintei Alianțe”, prima organizație internațională pentru apărarea securității și păcii în Europa.
– În anul 1835, la Teatro San Carlo din Napoli, a avut loc premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti, pe un libret după romanul lui Walter Scott – „Mireasa lui Lammermoor” -, iar pe 26 septembrie 1874 s-a organizat, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc: un concurs de tir (intitulat „tragere la semn”), la care au participat şi membrii societăţii de tir din Ungaria.
– În 1907 Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic. Mai târziu, în 1931, prin Statutul de la Westminster, va obţine calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului. În anul 1912 izbucnea Primul Război Balcanic, între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia şi Muntenegru) pe de o parte şi Imperiul Otoman pe de altă parte, război încheiat în anul 1913 cu victoria coaliţiei antiotomane. România s-a declarat neutră.
– În 1954 un taifun a scufundat feribotul japonez „Toya Maru”, dezastru care a avut loc în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1155 de morţi. La data de 26 septembrie 1960 fostul preşedinte al Cubei, Fidel Castro, a rostit cel mai lung discurs ţinut de cineva în faţa membrilor Organizaţiei Naţiunilor Unite, prelegere care a durat 4 ore şi 29 minute.
– În anul 1976 autoturismul românesc „ARO 240”, fabricat la Uzinele din Câmpulung (Muscel), era distins cu Medalia de Aur la Târgul Internaţional de la Zagreb.
– În 1991, în toiul celei de-A Patra Mineriade (25-26 septembrie), guvernul român condus de Petre Roman a demisionat. Seara, ortacii au încercat să pătrundă în sediul Televiziunii, generând scene de violență și de vandalism.
– În 1998 miniştrii apărării din Turcia, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Macedonia semnau, la Skopje, Acordul privind Forţa Multinaţională de Pace din Europa de Sud-Est.
– În anul 2002 Timișoara devenea primul oraș din România cu un sistem de iluminare stradală inteligentă: noaptea, când traficul scade mult, are loc o reducere a nivelului de iluminare, fără a afecta însă siguranța circulației, astfel încât consumul de energie electrică se reduce cu până la 30 la sută.
– Tot la 26 septembrie 2002 feribotul senegalez supraîncărcat „Le Joola” s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei, numărul estimat al morților fiind de peste 1800.
– În anul 2005 soldatul american Lynndie England a fost găsită vinovată în scandalul de tortură de la închisoarea Abu Ghraib, în timpul ocupației din Irak. A doua zi era condamnată la trei ani de închisoare.
– La data de 26 septembrie 2006 a fost dezvelită statuia generalului francez Charles de Gaulle, amplasată în piaţa cu acelaşi nume din Bucureşti.
– În 26 septembrie 2016 s-a semnat Acordul final dintre guvernul columbian și gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene). Negocierile de pace dintre guvern şi gherilele FARC au început la 16 octombrie 2012, la Oslo, şi din noiembrie 2012 au continuat la Havana. Venezuela, Chile, Cuba şi Norvegia s-au implicat activ în sprijinirea procesului de pace, salutat, de asemenea, de Uniunea Europeană, SUA şi majoritatea ţărilor latino-americane. Potrivit Acordului general privind terminarea conflictului şi construirea unei păci stabile şi durabile, convenit de guvernul columbian şi de FARC, principalele subiecte de negociere au vizat: politica de dezvoltarea rurală; participarea foştilor combatanţi FARC la viaţa politică; traficul de droguri; drepturile victimelor și terminarea propriu-zisă a conflictului. Acordul final de pace s-a semnat la 26 septembrie 2016, dar el a înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât guvernul, cât şi liderii FARC şi-au exprimat voinţa pentru continuarea eforturilor în direcţia păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord final, la 26 noiembrie 2016.
– La 26 septembrie s-au născut: pictorul francez Théodore Géricault (1791); fiziologul francez Charles Jacques Bouchard, de numele căruia se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului – „boala lui Bouchard” (1837); romancierul australian Tom Collins – pseudonimul lui Joseph Furphy (1843); pianistul şi dirijorul francez Alfred Cortot (1877); filologul, lingvistul, poetul şi traducătorul român Vasile Bogrea (1881); fiziologul englez Sir Archibald Vivian Hill, laureat Nobel (1886); poetul şi dramaturgul englez de origine americană T.[homas] S.[tearns] Eliot, laureat Nobel (1888); filosoful german Martin Heidegger (1889); actorul rus de film Ivan Mosjukin (1889); dirijorul francez Charles Münch (1891); poeta rusă Marina Ţvetaeva (1892); Papa Paul al VI-lea (1897); compozitorul, pianistul şi dirijorul american George Gershwin (1898); geograful român Tiberiu I. Morariu (1905); poetul, eseistul şi dramaturgul român Dan Botta (1907); fotbalistul şi antrenorul român de etnie maghiară Ştefan Dobay, legendă a fotbalului românesc (1909); cronicarul dramatic, memorialistul şi traducătorul român Horia Stanca (1909); dramaturgul şi medicul român Ștefan Berceanu (1914); pictorul român Constantin Dipşe (1917); poeta spaniolă Aurora Matilde Camus (1919); compozitorul, muzicologul și dirijorul român Nicolae Boboc (1920); handbalistul şi antrenorul român Nicolae Nedef (1928); tenorul german Fritz Wunderlich (1930); actorul american Richard Thomas Herd Jr. (1932); scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici (1932); actriţa americană Donna Douglas (1933); scriitorul și filosoful sârb Mihailo Mihailov (1934); handbalistul român Aurel Bulgariu (1934); actorul şi producătorul american de film și televiziune Jerry Weintraub (1937); compozitorul şi vocalistul britanic Bryan Ferry (1945); cântăreaţa americană de country Lynn Anderson, câştigătoare a Premiului Grammy pentru celebra sa melodie „Rose Garden” (1947); prozatorul, poetul şi traducătorul român Ion M.[ihai] Dumitru (1947); cântăreața, compozitoarea şi actrița australiană de origine britanică Olivia Newton-John (1948); gimnastul și antrenorul român Dan Grecu (1950); actrița americană Linda Hamilton (1956); poeta, prozatoarea, traducătoarea şi jurnalista română Cleopatra Lorinţiu (1957); scriitorul, graficianul şi ziaristul englez Mark Haddon (1962); afaceristul și politicianul ucrainean Petro Oleksiiovici Poroşenko, fost președinte al Ucrainei (1965); actorul american Jim Caviezel (1968); cântăreaţa şi actriţa americană Christina Milian (1981) şi jucătoarea americană de tenis Serena Williams (1981).
– În 26 septembrie au murit: matematicianul și fizicianul german Hermann Grassmann (1877); pictorul român de etnie armeană Apcar Baltazar (1909); cântăreaţa americană de blues Bessie Smith (1937); compozitorul, pianistul și folcloristul maghiar Bartók Béla (1945); actrița italiană de film Anna Magnani (1973); chimistul elveţiano-croat Lavoslav Ružička, laureat Nobel (1976); fizicianul suedez Karl Siegbahn, laureat Nobel (1978); muzicologul român Ştefan Lakatoş (1989); scriitorul italian Alberto Moravia (1990); profesorul și traducătorul român Dan Duţescu (1992); basul şi actorul român Nicolae Secăreanu (1992); scriitoarea americană de origine rusă Nina Berberova (1993); pictorul român Grigore Spirescu (1995); politicianul comunist român Nicu Ceaușescu, fiul natural al dictatorului Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu (1996); pictorul român Ion Dumitriu (1998); cântăreţul britanic Robert Palmer (2003); scriitoarea britanică Helen Cresswell (2005); jucătorul american de golf Byron Nelson (2006); violonista americană Dorothy Schwartz (2007); actorul și regizorul american de film Paul Newman (2008); actriţa americană de teatru și film Gloria Stuart, protagonistă în filmul „Titanic” (2010); actorul, muzicianul, scriitorul și comediantul român Ioan Gyuri Pascu, membru al grupului de umor „Divertis” (2016) și omul politic francez Jacques Chirac, fost președinte al Franței, prim-ministru și primar al Parisului (2019).
Septimiu Cioloboc
