Oameni & Fapte – 17 iunie
Publicat de Rotar Mirela, 17 iunie 2022, 06:00
– Este cea de-a 168-a zi a lui 2022. Au rămas 197 de zile până la sfârşitul anului. Soarele a răsărit la ora 5:28 şi va apune la ora 21:17.
– Azi marcăm „Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a Secetei” şi Ziua Naţională a Islandei, ţară care la 17 iunie 1944 anunţa separarea sa definitivă de Danemarca, proclamându-se republică.
– La 17 iunie 1473 călugărul român Nicodim de la Putna a terminat de scris şi de decorat vestitul „Tetraevanghel de la Humor”, lucrare de mare valoare artistică, în care se află şi chipul lui Ştefan cel Mare, iar în 1889 a avut loc înmormântarea poetului român Mihai Eminescu, la Cimitirul Bellu din Bucureşti. Pe 17 iunie 1909 s-a fondat, la Viena, „Grupul de Artă Nouă” („Neuekunstgruppe”), reprezentativ pentru mişcarea artistică de la sfârşitul secolului XIX şi începutul veacului XX. „Art Nouveau” a reprezentat un nou stil, manifestat în artele vizuale, design şi arhitectură. În 1910 Aurel Vlaicu a realizat, pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti, zborul cu primul aeroplan românesc, proiectat și construit de el. Tot în România, la 17 iunie 1923 s-a înființat Oficiul Național de Educație Fizică, iar în 1925 s-a publicat Legea pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care C.F.R. începea să devină autonomă din punct de vedere administrativ şi financiar.
– La 17 iunie 1925 s-a semnat, la Geneva, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice. Al doilea Război Mondial va dovedi însă că actul, semnat de 37 de state, va fi încălcat. În 1934, la Radiodifuziunea Română, a debutat „Ora soliştilor” – emisiune muzicală la cererea ascultătorilor, iar pe 17 iunie 1936 a început Războiul Civil în Spania. În 1950 medicul american Richard Lawler a efectuat, cu succes, primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago. Beneficiară a fost Ruth Tucker, o femeie în vârstă de 44 de ani, care avea o boală renală polichistică (PKD).
– Între 17-18 iunie 1951 regimul comunist român a deportat în Câmpia Bărăganului 12.791 de familii din 258 de localităţi de lângă frontiera cu fosta Iugoslavie, fiind vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii. În perioada 1951-1956, cât a durat domiciliul forţat în Bărăgan, au murit peste 1.700 de oameni, dintre care 174 de copii.
– În 1953 a avut loc, la Berlin, prima mare revoltă muncitorească din fosta Republică Democrată Germană (protestul celor din construcţii), faptă care va determina, în timp, aniversarea „Zilei Unităţii Germane”, iar în 1994 a apărut Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune.
– La 17 iunie 1997 s-a adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene.
– În 17 iunie s-au născut: compozitorul francez Charles Gounod (1818); doamna Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1825); chimistul și fizicianul englez Sir William Crookes, care a descoperit taliul (1832); compozitorul, profesorul şi publicistul român Iacob Mureşianu, maestru al muzicii corale (1857); scriitorul clasic australian Henry Lawson (1867); compozitorul rus Igor Stravinski (1882); medicul, violoncelistul, prozatorul şi dramaturgul român Victor C. Papilian (1888); generalul german Heinz Guderian, aflat în slujba armatei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial (1888); criticul şi istoricul literar, folcloristul şi traducătorul român I.[lie] E. Torouţiu (1888); artistul și graficianul olandez Maurits Cornelis Escher (1898); omul politic german național-socialist Martin Bormann (1900); geologul și profesorul român Gheorghe Murgeanu (1901); medicul evreu Miklós Nyiszli, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste (1901); compozitorul, muzicologul, criticul muzical şi eseistul român Romeo Alexandrescu (1902); inginerul român Aurel Avramescu, promotor al disciplinelor ştiinţei şi tehnologiei informaţiei (1903); poetul, prozatorul şi memorialistul român Ion Theodor Ilea (1908); prozatoarea şi traducătoarea română Petronela Negoşanu (1913); biologul și profesorul francez François Jacob, laureat al Premiului Nobel și care a descoperit acidului ribonucleic mesager (1920); actriţa japoneză Setsuko Hara (1920); fizicianul român Sergiu Rădăuțanu din Republica Moldova (1926); prozatorul şi dramaturgul român de naționalitate maghiară Sütö András, membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România – UDMR (1927); regizorul de operă și profesorul român Hero Lupescu (1927); actorul și cântărețul american de origine japoneză James [Saburo] Shigeta (1929); pictorul român şi regizorul de filme de animaţie Sabin Bălaşa, autorul unor lucrări murale monumentale (1932); scriitorul francez Jean Ricardou (1932); violonistul francez Christian Ferras (1933); compozitorul francez Gérard Bourgeois, care a scris sute de cântece pentru Brigitte Bardot, Juliette Greco şi Dalida (1936); regizorul britanic Ken [Kenneth Charles] Loach (1936); regizorul, producătorul de film şi scenaristul polonez Krzysztof Zanussi (1939); actorul și profesorul român Virgil Ogăşanu (1940); cântăreţul american Barry Manilow (1943); actrița română Ninela Caranfil din Republica Moldova (1947); violonistul, concert-maestrul şi pedagogul român Ioan Fernbach, fost director al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara (1951); prozatorul, dramaturgul, regizorul de teatru şi scenaristul român Lucian Dan Teodorovici (1975); fotbalistul român Sorin Paraschiv (1981) și actorul neozeelandez KJ Apa (1997).
– La 17 iunie au murit: poetul, eseistul şi dramaturgul iluminist englez Joseph Addison (1719); inginerul român Anghel Saligny, care a proiectat şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1925); biochimistul britanic Sir Arthur Harden, descoperitorul cofermenţilor şi laureat Nobel (1940); scriitoarea şi jurnalista britanică Dorothy Miller Richardson (1957); filosoful american Thomas Samuel Kuhn (1996); chimistul american Donald J. Cram, laureat al Premiului Nobel (2001); dirijorul, compozitorul şi profesorul român Emanuel Elenescu, fagotist în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Române (2003); designerul italian de modă Gianfranco Ferré (2007); actriţa și dansatoarea americană Cyd Charisse, ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (2008); sociologul, economistul şi politicianul german Sir Ralf Dahrendorf, naturalizat britanic (2009); actriţa britanică de film Patsy Byrne (2014); prozatoarea română Lucia Olteanu, autoare de literatură pentru copii (2015); istoricul, criticul literar și profesorul român Dumitru Micu (2018); politicianul egiptean Mohamed Morsi, fost președinte al Egiptului (2019) și politicianul zambian Kenneth Kaunda, preşedintele fondator și erou al eliberării Zambiei (2021).
Septimiu Cioloboc