Banca Naţională estimează că rata ridicată a inflaţiei ar urma să atingă un vârf de aproape 15 la sută
Publicat de Rotar Mirela, 13 mai 2022, 08:21
Banca Naţională estimează că rata ridicată a inflaţiei ar urma să atingă un vârf de aproape 15 la sută, luna viitoare, după care vom asista la o reducere treptată a acesteia.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, ieri, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei – că actuala tendinţă inflaţionistă, care a apărut încă din vara anului trecut, când preţurile au început să crească accelerat pe fondul scumpirilor din energie, NU se va tempera foarte curând.
În România inflaţia creşte în special pe seama scumpirii produselor energetice. Aceasta s-a transmis şi în preţurile celorlalte produse şi servicii din coşul de consum, iar tarifele energiei electrice, ale gazelor naturale sau petrolului sunt stabilite de pieţele internaţionale, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Pentru a proteja economia se pot lua numai măsuri de tipul subvenţiilor, însă România are şi aici un spaţiu limitat de manevre din cauza deficitului fiscal bugetar mare pe care s-a angajat în faţa autorităţilor europene să îl reducă la sub 3% până în 2024.
Inflaţia ar urma să se situeze la 12,5% la finalul acestui an şi la 6,7% la finele lui 2023, prognozează acum BNR, valori cu aproape trei puncte procentuale respectiv cu 3,5 puncte procentuale mai mari faţă de prognoza anterioară. Însă, incertitudinile rămân ridicate şi în legătură cu aceste noi cifre, reiese din cel mai recent raport trimestrial al Băncii Centrale pe tema evoluţiei preţurilor de consum. În plus, inflaţia ar putea reveni la valori de sub 10% abia în a doua jumătate a anului viitor. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că preţurile vor continua să crească accelerat până în luna iunie:
Nu cred că mult. Probabil că nu va creşte peste 15 pentru că cursul este stabilit. Vrem să fie şi nu avem încotro, putem. Deci, vrem şi putem. Doi – pentru că preţurile la energie, electricitate au fost plafonate şi trei, pentru că la produsele agroalimentare mai dispar trufandalele, apar cartofii adevăraţi, nu cartofii noi. /Riscuri sunt multe, nu ştim/ ce face Putin. Suntem aici însă. Cred că inflaţia va veni în jos, depinde de foarte mulţi factori. Majorare de preţuri de anul trecut au fost în special începând cu luna iunie-iulie şi vor fi creşteri de preţuri şi în acest an, în fiecare lună, nu vedem că inflaţia va fi zero, dar vor fi sub majorările foarte mari de anul trecut. Deci, indicele merge încet, încet, în jos.
Din vară, inflaţia va intra pe o curbă de reducere treptată, întreruptă doar temporar în trimestrul al doilea din 2023, în momentul încetării măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale, dar asta numai dacă efectele economice mai ample ale războiului din Ucraina se vor resimţi în 2022, iar ulterior vor scădea în intensitate şi dacă problemele din lanţurile de aprovizionare şi distribuţie şi de pe pieţele internaţionale de energie se vor atenua pe termen mediu, acestea fiind ipotezele luate în calcul de experţii BNR.
Majorarea semnificativă a inflaţiei are loc în România într-un context în care deficitul bugetar este la un nivel foarte înalt, iar spaţiul fiscal pentru a sprijini suplimentar economia este aproape inexistent, spun reprezentanţii Băncii Centrale. În plus, nu mai pot fi făcute reduceri de taxe, deoarece nivelul veniturilor a scăzut sub 30% din PIB, iar necesarul de cheltuieli depăşeşte 40% din PIB. Mugur Isărescu a evitat să se pronunţe asupra unei eventuale majorări de taxe:
Ceea ce spun, o spun pe baza tehnică şi ca experienţă. România e o ţară europeană. Toate ţările europene au bugete cam de 40%. Şi structura cheltuililor noastre nu poate să coboare sub 40%. Nu ai de unde să tai, şi atunci de fiecare dată trebuie să începi o discuţie în asta care ajunge la un punct mort. Cum faci cu 27% să acoperi 40%? Păi cum? Numai cu deficite, după care începem să ne minunăm de ce ne-a crescut datoria publică. Păi nu trebuie să finanţezi deficitul bugetar?! Care va fi soluţia? Nu cred că va veni pe partea de cheltuieli că nu prea mai ai de unde să tai, dar mai departe este decizie politică.
Mugur Isărescu a precizat că nu crede că va exista un val de credite neperformante în perioada următoare, însă în contextul creşterii dobânzilor, corelată cu majorarea facturilor şi a cheltuielilor populaţiei, ar putea exista cazuri punctuale de persoane care să nu îşi mai poate plăti ratele la bănci.
El a adăugat că se discută în continuare şi de o măsură de amânare a plăţii ratelor, însă având în vedere faptul că dobânzile sunt pe o tendinţă de creştere, cei care ar putea apela la o astfel de măsură se pot simţi păcăliţi, în sensul că li se amână plata, dar ulterior vor achita rate la dobânzi mai mari. Guvernatorul BNR a vorbit şi despre IRCC, indicatorul folosit la calculul creditelor populaţiei, luate după luna mai 2019, precizând că şi acesta va ajunge spre nivelul ROBOR:
Ştii câte discuţii au fost legate de ROBOR, s-au politizat, am ajuns şi prin parlament. Deci, noi ne-am făcut datoria, ca să zic aşa, şi am făcut şi acest IRCC pe bază de date fixe, şi avem acest IRCC, el va creşte, transmisia va fi, cu întârziere, se va duce, se va apropia de ROBOR. S-ar putea, teoretic, ca atunci când inflaţia vine în jos şi dobânzile scod, IRCC-ul să rămână mai sus decât ROBOR, s-ar putea. Nu ştiu, cred că s-a şi întâmplat în urmă cu doi ani de zile. Deci avem doi indicatori, populaţia are posibilitatea să aleagă. Nu se întâmplă miracole în economie, nici unul nu este soluţia perfectă. După mine e bine să rămână şi IRCC şi ROBOR.
Mugur Isărescu spune că Banca Centrală a fost nevoită să crească dobânda de referinţă în mai multe rânduri deoarece scumpirile din energie s-au transmis şi în preţurile celorlalte mărfuri, dar că majorarea dobânzilor trebuie făcută treptat pentru a nu afecta semnificativ evoluţia economiei.
