Oameni & Fapte – 6 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 6 decembrie 2021, 06:00
– Este cea de-a 340-a zi a lui 2021. Au rămas 25 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:51 şi va apune la ora 16:35.
– Creştinii îl cinstesc astăzi pe Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni. Este, aşadar, sărbătoarea populară Moş Nicolae (Sânnicoară). Conform tradiţiei, Moş Nicolae aduce cadouri copiilor cuminţi în noaptea de 5 spre 6 decembrie, dar îi pedepseşte pe cei neascultători, care nu primesc daruri. Astăzi este Ziua Naţională a Republicii Finlanda, unde se aniversează proclamarea independenţei din 1917, faţă de Rusia.
Sursa foto: Radio Cluj
– La 6 decembrie 1534 conchistadorii spanioli Sebastián de Belalcázar și Diego de Almagro au fondat oraşul San Francisco de Quito, urbe cunoscută astăzi drept Quito, actuala capitală a statului Ecuador. În 1768 s-a publicat, la Edinburgh, în Scoţia, prima ediţie a celebrei „Encyclopaedia Britannica”, cel mai vechi şi mai amplu dicţionar enciclopedic al lumii anglo-saxone, iar în anul 1774 împărăteasa Maria Tereza implementa, în Austria, sistemul de învățământ elementar obligatoriu de șase ani, manuale, uniforme și formarea de cadre didactice.
– În 1864 avea loc în România prima sesiune a Corpului Ponderator (Senat), conform unui sistemul parlamentar bicameral instituit prin promulgarea „Statutului dezvoltător al Convenţiei de la Paris” de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. În 1865 SUA au adoptat cel de-al 13-lea amendament al Constituției, prin care s-a abolit sclavia, iar în anul 1877 inventatorul american Thomas Alva Edison realiza cea dintâi înregistrare sonoră, recitând „Mary had a Little Lamb”, la West Orange, statul New Jersey.
– În 1877 era publicat pentru prima dată ziarul american „Washington Post”, iar în 1880 s-a emis decretul potrivit căruia orașul Buenos Aires devenea capitala Argentinei. În anul 1881 s-a întemeiat „Societatea Politehnică din România”, iar în 1892, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, a avut loc premiera baletului „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski.
– La 6 decembrie 1917 cargobotul francez „SS Mont-Blanc”, încărcat cu muniție, a explodat în portul canadian Halifax, după ce s-a ciocnit de vasul norvegian „Imo”. Circa 2.000 de oameni și-au pierdut viața, iar 9.000 au fost răniți.
– În 1921 s-a semnat, la Londra, Tratatul anglo-irlandez, între guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei pe de-o parte, și reprezentanții Republicii Irlandeze, pe de altă parte, care a încheiat Războiul Irlandez de Independență. Acordul prevedea înființarea (într-un an) a Statului Liber Irlandez, ca dominion autonom în cadrul „comunității națiunilor cunoscute sub numele de Imperiul Britanic”, un statut „similar cu cel al Dominionului Canadei”. De asemenea, a oferit Irlandei de Nord, care fusese creată prin Legea Guvernării Irlandei din 1920, o opțiune de a se separa de Statul Liber Irlandez, opțiune pe care aceasta a exercitat-o imediat.
– În 1941 Marea Britanie a declarat război României, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, iar la deta de 6 decembrie 1944, după demisia celui de-al doilea guvern român condus de generalul Constantin Sănătescu, s-a constituit cabinetul prezidat de generalul Nicolae Rădescu, în care reprezentanţii comuniştilor şi-au păstrat poziţiile obţinute anterior.
– În anul 1998 s-a constituit Casa Națională de Asigurări de Sănătate din România, iar la 6 decembrie 2005 s-a semnat, la Bucureşti, Acordul dintre ţara noastră şi SUA, privind activităţile forţelor americane staţionate pe teritoriul României, acesta fiind primul acord de gen semnat de Statele Unite ale Americii cu un fost stat comunist din Europa de Est.
– La 6 decembrie 2017 preşedintele american, Donald Trump, a anunţat că SUA recunosc oraşul Ierusalim drept capitală a statului Israel, faptă care a marcat o schimbare majoră a politicii Washingtonului în Orientul Mijlociu. La aceeași dată, în Coreea de Sud, la Jeju, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie – Mărţişorul” (dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia şi Bulgaria) în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
– În 6 decembrie 2020 au avut loc alegeri legislative în România, în urma cărora Partidul Social Democrat a fost dat drept câștigător, cu
aproximativ 34% din voturi. Campania electorală a fost una atipică, deoarece partidele au fost nevoite să își desfășoare activitățile online, din cauza pandemiei. Următoarele alegerile parlamentare în România vor avea loc în anul 2024.
– În 6 decembrie s-au născut: compozitorul italian Orazio Vecchi (1550); teologul, istoricul şi pedagogul francez Claude Fleury (1640); fizicianul și chimistul francez Louis Joseph Gay-Lussac, care a formulat legea dilataţiei termice a gazelor perfecte şi legea volumelor constante pentru reacţiile ce decurg în fază gazoasă (1778); lingvistul şi orientalistul britanic de origine germană Friedrich Max Müller, reputat specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală (1823); medicul şi colecţionarul român de artă Nicolae Kalinderu (1835); episcopul ortodox român Roman Ciorogariu (1852); patriarhul român Nicodim Munteanu (1864); dramaturgul ucrainean Mykola Gurovich Kuliš (1892); filozoful român Dan Bădărău (1893); pictorul român Henri Catargi (1894); poetul american Ira Gershwin, fratele mai mare al compozitorul George Gershwin (1896); scriitorul român şi criticul de artă de naţionalitate germană Oscar Walter Cisek (1897); economistul suedez Gunnar Myrdal, laureat Nobel (1898); poetul, prozatorul, eseistul şi traducătorul român Nicolae I. Herescu (1903); preotul ortodox român Ilie Lăcătușu, mărturisitor și deținut politic (1909); pianistul şi compozitorul american de jazz Dave Brubeck (1920); chimistul englez George Porter, laureat Nobel (1920); scriitorul, criticul literar şi profesorul portughez Urbano Tavares Rodrigues (1923); regizorul de film, scenaristul şi producătorul elveţian Alain Tanner (1929); dirijorul austriac Nikolaus Harnoncourt (1929); reporterul de radio şi televiziune, scenaristul şi publicistul român Alexandru Stark (1931); scriitoarea, actrița, regizoarea de film și traducătoarea română Aurora Cornu (1931); poeta şi traducătoarea română Elena-Esther Tacciu, critic şi istoric literar şi eminescolog (1933); criticul literar român Nicolae Baltag, fratele poetului Cezar Baltag (1940); scriitorul, eseistul, scenaristul şi producătorul austriac de film Peter Handke (1942); matematicianul, informaticianul şi omul de cultură român Gheorghe Păun (1950); regizorul de film Tareque Masud, din Bangladesh (1956); pianistul și compozitorul român de muzică cultă Tudor Dumitrescu (1957); jurnalistul, scriitorul și senatorul român Mihai Goțiu, activist împotriva proiectului minier de la Roșia Montană (1973); fotbalistul român Ionel Dănciulescu (1976); actrița, compozitoarea și cântăreaţa mexicană Dulce María (1985) şi actrița americană Stefanie Scott (1996).
– La 6 decembrie au murit: Sfântul Nicolae de Mira (343 d.Hr.); arhitectul, inginerul şi pictorul olandez Jan van Scorel, care a introdus stilul Renaşterii italiene în Olanda (1562); pictorul francez Jean-Baptiste-Siméon Chardin (1779); inginerul şi industriaşul german Werner von Siemens, inventatorul locomotivei electrice şi fondator al renumitei companii care-i poartă numele (1892); arhitectul și profesorul român Ion Mincu, întemeietorul școlii românești de arhitectură (1912); prozatorul român Emanuil Grigorovitza (1915); istoricul literar şi editorul român Dumitru Popovici (1952); graficianul, pictorul şi scenograful român Ioan [Ion Valentin] Anestin (1963); poetul şi eseistul român Vasile Posteucă (1972); prozatorul român şi istoricul literar Dinu Pillat, fiul poetului Ion Pillat (1975); istoricul român Gheorghe Matei (1976); operatorul român de film, actorul şi regizorul de teatru şi film Ion Cosma, unul dintre pionierii cinematografiei româneşti (1988); muzicianul american Roy Orbison, pionier al muzicii rock (1988); compozitorul român de origine maghiară Jodál Gábor (1989); scriitorul, eseistul, traducătorul și publicistul român Vladimir Colin, autor de literatură fantastică (1991); scriitorul, jurnalistul și politicianul comunist maghiar Aczél György (1991); actorul italian de film Gian Maria Volontè (1994); juristul român Dragoș Rusu, specialist în drept internaţional şi administrativ (1994); poetul, dramaturgul și eseistul român Marin Sorescu (1996); scriitorul belgian de origine franceză Gilbert Delahaye (1997); sculptorul francez César Baldaccini (1998); scriitorul, criticul şi istoricul literar argentinian Enrique Anderson Imbert (2000); avocatul, scriitorul şi politicianul român Dan Amedeo Lăzărescu (2002); scriitorul şi ziaristul român Marius Tupan (2007); artista decoratoare română Adriana Popescu, specializată în prelucrarea sticlei (2007); violonistul american de etnie română Sergiu Luca (2010); pianistul şi compozitorul britanic de jazz Stan Tracey (2013); inventatorul şi inginerul american de origine germană Ralph Baer, cunoscut drept „tatăl jocurilor video” (2014); actorul britanic Peter Vaughan (2016); cântărețul, compozitorul și actorul francez Johnny Hallyday, părintele rock and roll-ului francez și al twistului (2017); biochimistul român Mircea Petru Cucuianu (2017); cântărețul, compozitorul și chitaristul englez Pete Shelley, solist şi textier al trupei britanice punk „Buzzcocks” (2018); profesorul și artistul român Vasile Adamescu, surdo-mut şi orb, caz rar la nivel mondial (2018) și actrița bulgară Stoyanka Mutafova, supranumită „Regina comediei bulgăreşti” (2019).
Septimiu Cioloboc
