Oameni & Fapte – 29 octombrie
Publicat de Corina Muntean, 29 octombrie 2021, 05:17
– Este cea de-a 302-a zi a lui 2021. Au mai rămas 63 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:59 şi va apune la ora 18:11.
– În România marcăm „Ziua Autorității Electorale Permanente”, deoarece la 29 octombrie 2003 Parlamentul României a adoptat Legea de revizuire a Constituţiei din 1991, prin care s-a stabilit înfiinţarea acestei instituţii administrative autonome, cu personalitate juridică şi cu competenţă generală în materie electorală. Autoritatea Electorală Permanentă are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.
– Astăzi este „Ziua Internaţională a Internetului”, celebrată pentru prima dată în anul 1999, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări a lansării acestui mijloc de comunicare. La 29 octombrie 1969 un grup de cercetători americani în domeniul computerelor reuşea să transmită un mesaj de pe un calculator pe altul, aflate la mare distanță. România a intrat în era Internetului în 1999, domeniul „.ro” fiind pentru prima dată alocat unui computer al Institutului pentru Cercetări în Informatică (ICI).
– Tot astăzi este „Ziua Mondială a Psoriazisului”, inițiată în anul 2003 de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor pentru Psoriazis. Această zi reuneşte anual eforturile asociaţiilor de profil de a semnala tuturor importanţa acestei afecţiuni, severitatea ei, impactul medical, economic şi social şi, implicit, de a îmbunătăţi înţelegerea acestei boli de către forurile sanitare autorizate, pacienţi şi comunitatea medicală.
– E „Ziua Mondială a Accidentului Cerebral Vascular” (stroke-ul), instituită, în 2010, de Organizaţia Mondială de Stroke (WSO). Potrivit unei informări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, accidentul vascular cerebral este o boală care afectează anual peste 15 milioane de oameni în întreaga lume şi răpeşte câte o viaţă la fiecare 6 secunde. Este și Ziua Naţională a Turciei, ţară ce s-a proclamat republică la 29 octombrie 1923, când Mustafa Kemal Atatürk a devenit primul preşedinte al Republicii Turcia.
– În anul 1688 Constantin Brâncoveanu urca pe tronul Ţării Româneşti, după moartea lui Şerban Cantacuzino. În timpul domniei sale s-au ridicat biserici şi mănăstiri, creându-se şi dezvoltându-se aşa-numitul „stil brâncovenesc”; s-au deschis şcoli de toate gradele, s-au tipărit cărţi în diferite limbi și s-au acordat ajutoare materiale multor aşezăminte bisericeşti ortodoxe căzute sub dominaţie otomană.
– La 29 octombrie 1814 a fost lansat, la New York, primul vas de război cu aburi – „USS Fulton” – proiectat de Robert Fulton; în anul 1863 s-a creat Comitetul Internaţional de Ajutor al Răniţilor, precursor al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii de astăzi, iar în 1928 „Graf Zeppelin” devenea primul dirijabil care a traversat Atlanticul, de la New York la Berlin.
– În 29 octombrie 1947 începea, la Bucureşti, procesul înscenat liderilor Partidului Naţional Ţărănesc – Iuliu Maniu, Ion Mihalache şi principalilor lor colaboratori – arestaţi în vara aceluiaşi an. Maniu, în vârstă de 75 de ani, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, comutată la temniţă grea pe viaţă, iar Mihalache, la temniţă grea și izolare într-o celulă până la capătul zilelor.
– În 1956 Israelul, alături de Franţa şi Marea Britanie, a declanşat războiul (eşuat) împotriva Egiptului (29 octombrie – 26 noiembrie), motivul fiind naţionalizarea Canalului de Suez, de către Egipt. În anul 1967 s-a inaugurat „Stadionul Central” din Craiova, cu ocazia meciului internaţional de fotbal dintre echipele României şi Poloniei, iar pe 29 octombrie 1969 era stabilită prima legătură între două computere aflate la distanță unul de altul, prin ARPAnet (Advanced Research Projects Agency Net) – predecesorul Internetului. Transmiterea trunchiată a „călătorit” circa 643 de kilometri, între Universitatea California din Los Angeles şi Institutul de Cercetare Stanford. ARPAnet era o rețea între mai multe computere din unele instituții americane, ce lucrau pentru ARPA – un departament de cercetare din cadrul Pentagonului.
– La 29 octombrie 2004 s-a semnat, la Roma, „Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa”, în vedera consolidării Uniunii Europene într-un cadrul juridic unitar, pentru exercitarea unor competenţe care țin de esenţa statului federal: monedă unică, buget provenit şi din resurse proprii, control integrat la frontiere și politici comune, inclusiv externă, decise şi gestionate direct de la Bruxelles.
– În 2011 s-a proclamat, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, canonizarea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolit al Transilvaniei, iar în 2012 uraganul „Sandy”, cel mai periculos din ultimii 100 de ani în SUA, a lovit Coasta de Est a Americii. Cel puţin 200 de persoane din Caraibe, Bahamas, SUA şi Canada au fost ucise, iar în jur de 8 milioane de americani au fost afectaţi, pagubele materiale totale fiind de circa 50 de miliarde de dolari.
– În 29 octombrie s-au născut: regina Maria, soţia regelui Ferdinand I al României (1875); botanistul român Iuliu Prodan (1875); compozitorul și dirijorul român Augustin Bena (1880); fizicianul și profesorul rus de origine ucraineană Abram Fiodorovici Ioffe, „părintele fizicii sovietice” (1880); pictorul şi graficianul român Jean Alexandru Steriade (1880); scriitorul francez Jean Giraudoux (1882); compozitorul francez Emmanuel Bondeville (1898); actriţa română Silvia Dumitrescu-Timică (1902); botanista română Alice Săvulescu (1905); filosoful britanic Sir Alfred Julius Ayer (1910); Preafericitul Părinte Maxim, fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare şi mitropolit al Sofiei (1914); fotograful american [George Allen] Slim Aarons (1916); poetul, eseistul, ziaristul şi criticul român de artă Ştefan Baciu (1918); medicul american de origine venezueleană Baruj Benacerraf, laureat Nobel (1920); chimistul, nuvelistul şi dramaturgul austriac Carl Djerassi, unul dintre creatorii pilulei contraceptive (1923); poetul şi dramaturgul polonez Zbigniew Herbert (1924); medicul român Ioan D. Haulică, specialist în sistemul nervos vegetativ (1924); actorul britanic Robert Hardy (1925); tenorul canadian Jon Vickers (1926); prozatorul, scenaristul, criticul de film şi publicistul român Radu Cosaşu (1930); fizicianul german Walter Greiner (1935); regizorul de filme de animaţie, producătorul şi scenaristul japonez Isao Takahata (1935); politiciana liberiană Ellen Johnson Sirleaf, laureată Nobel (1938); compozitorul, muzicologul şi profesorul român Petru Stoianov (1939); cântăreața franceză Frida Boccara (1940); sculptorul francez de origine română Doru Covrig (1942); muzicianul, cântărețul, multi-instrumentalistul și textierul britanic Denny Laine, fost vocalist al formaței rock „The Moody Blues” (1944); cântărețul și chitaristul englez Peter Green, fondatorul trupei rock „Fleetwood Mac” (1946); actorul american Richard Dreyfuss (1947); artistul plastic român Alexandru Chira (1947); pilotul britanic de Formula 1 și jurnalistul Tiff Needell (1951); arhitecta japoneză Kazuyo Sejima (1956); actorul, comediantul și scenaristul american Dan Castellaneta (1957); principesa Sofia a României, fiica regelui Mihai al României (1957); fotbalistul olandez Phillip Cocu (1970); portarul olandez de fotbal Edwin van der Sar (1970); actriţa americană Winona Ryder (1971); fotbalistul francez Robert Pirès (1973); înotătoarea americană Amanda Beard, campioană olimpică și mondială (1981) și cântărețul și prezentatorul suedez de televiziune Eric Saade (1990).
– La 29 octombrie au murit: scriitorul, poetul, soldatul, politicianul, corsarul, exploratorul maritim și scriitorul englez Walter Raleigh (1618); episcopul român Ioan Giurgiu Patachi, al Episcopiei Române Unite de Făgăraş (1727); filosoful iluminist şi matematicianul francez Jean Le Rond D’Alembert, coeditor al „Enciclopediei franceze”, împreună cu Denis Diderot (1783); publicistul american de origine maghiară Joseph Pulitzer, fondatorul premiilor care-i poartă numele (1911); scriitoarea britanică Frances Eliza Burnett (1924); neurologul francez Joseph Babiński (1932); pictorul şi ilustratorul american George Benjamin Luks (1933); dramaturgul rus Aleksandr Afinoghenov (1941); filosoful, pedagogul, coregraful şi compozitorul greco-armean Georg Iwanowitsch Gurdjieff (1949); chirurgul român Iacob Iacobovici, întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (1959); pictoriţa română Cecilia Cuţescu-Storck, soţia sculptorului Frederic Storck (1969); biochimistul suedez Arne [Wilhelm Kaurin] Tiselius, laureat Nobel (1971); diplomatul, memorialistul și animatorul cinematografic român Nicholas [Nicolae] Pillat (1975); poetul, cântărețul și compozitorul francez Georges Brassens (1981); inginerul român Aurel Avramescu, pionier în energia nuclearo-electrică (1985); reporterul de radio şi televiziune, scenaristul şi publicistul român Alexandru Stark (1992); criticul şi istoricul literar român Constantin Crişan (1996); artistul decorator român Dionisie Popa (2000); inginerul român Virgil Petrovici, doctor în istoria şi teoria teatrului şi filmului (2003); tenorul italian Franco Corelli (2003); arhimandritul român Teofil Părăian de la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus, județul Brașov (2009); biofizicianul și educatorul chinez Bei Shizhang (2009); poetul, actorul, regizorul, scenaristul, dramaturgul şi compozitorul francez Robert Lamoureux, „regele comediei franceze” (2011); traducătorul, publicistul şi lingvistul Valentin Mândâcanu din Republica Moldova (2012); actorul, comediantul, regizorul și fotograful englez Graham William Stark (2013); artistul plastic și poetul ron Nicolae Dumitru Vlădulescu, lider al mişcării revoluţionare din 21-22 Decembrie 1989 de la Reşiţa (2018); actorul român, regizorul și directorul de teatru de etnie maghiară Bessenyei István (2018); interpretul și compozitorul român de muzică ușoară Mihai Constantinescu (2019) și traducătoarea română Mașa Dinescu, soţia poetului Mircea Dinescu (2019).
Septimiu Cioloboc
