Oameni & Fapte – 17 decembrie
Publicat de Corina Muntean, 17 decembrie 2019, 06:00
– Este cea de-a 351-a zi a lui 2019. Au mai rămas 14 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 8:00 şi va apune la ora 16:35.
– Astăzi este Ziua Naţională a Regatului Bhutan, unde se aniversează încoronarea primului rege ereditar din 1907.
– La 17 decembrie 1790, în timpul reparaţiilor la Catedrala din Mexico City s-a descoperit „Piatra Soarelui” inscripţionată cu calendarul aztec. Piatra are diametrul de 3,58 metri şi o greutate de 24 de tone. În 1851 a luat ființă, temporar, Conservatorul de Muzică din Bucureşti (reînfiinţat în 1864), iar la 17 decembrie 1863 domnitorul român Alexandru Ioan Cuza promulga Legea secularizării averilor mănăstireşti, în urma aplicării căreia 25% din teritoriul ţării devenea patrimoniul statului. În anul 1890 s-a înfiinţat, la Bucureşti, „Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor” (Liga Culturală), care va duce o intensă activitate cultural-politică de întărire a unităţii românilor din România şi Transilvania.
– În 1903 a avut loc, în oraşul american Kitty Hawk (din Carolina de Nord), primul zbor dirijat cu un aparat cu motor (mai greu ca aerul), realizat după planurile fraţilor Orville şi Wilbur Wright. Zborul a durat 12 secunde, timp în care avionul a parcurs 37 de metri, la o înălţime de aproximativ 10 metri. La 17 decembrie 1909 Camera Deputaților din România a adoptat „Legea privind sindicatele funcționarilor statului”, document ce interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor, iar în 1938 a avut loc premiera comediei în trei acte „Jocul de-a vacanţa” de Mihail Sebastian, la „Teatrul Comedia” din Bucureşti.
– La 17 decembrie 1948 s-a înfiinţat Opera Maghiară de Stat din Cluj, iar în 1963 România și Franța au ridicat legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. În 1971 Marea Adunare Naţională a României adopta Legea 24, care prevedea pierderea cetăţeniei române de către cei care plecau din ţară în mod clandestin sau fraudulos şi de către cei care, aflându-se în străinătate, se făceau vinovaţi de „fapte ostile”. Manifestaţiile anticomuniste de la Timişoara au luat amploare în 17 decembrie 1989. Armata a intervenit în forţă împotriva demostranţilor, iar la ora 17:00 s-au auzit primele focuri de armă în oraş. La Procuratura Militară Timişoara au fost înregistraţi 66 de morţi şi 196 de răniţi. Seara, la Bucureşti, Consiliul Politic Executiv aproba reprimarea în forţă a manifestanţilor de la Timişoara, etichetaţi ca trădători.
– În 17 decembrie 1989 poliţia secretă est-germană, STASI, a fost dizolvată oficial, iar în 1991 România semna, la Haga, „Carta Europeană a Energiei”, act politic ce punea bazele unei cooperări multilaterale în domeniul energetic între statele semnatare. Tot în 1991 țara noastră a stabilit relaţii diplomatice cu Armenia, iar în 17 decembrie 1997 a început să emită, în România, postul privat de televiziune „Prima TV”.
– În 1999 s-a dezvelit, la la Timişoara, monumetul „Pietà”, în memoria eroilor Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989, iar în anul 2000 a fost reinaugurată, la Târgu Jiu, „Coloana fără sfârșit” – operă a sculptorului român Constantin Brâncuși, aflată, din 1996, în lucrări de restaurare. În 2007 a început demolarea fostului „Stadion Naţional” din Bucureşti. Noul stadion, numit „Arena Naţională”, avea să fie inaugurat la 6 septembrie 2011. În ziua de 17 decembrie 2014 își începea activitatea Guvernul Victor Ponta (4), al 125-lea guvern al României, care a condus țara până pe 4 noiembrie 2015.
– În 17 decembrie s-au născut: compozitorul italian Domenico Cimarosa (1749); chimistul şi fizicianul englez Humphry Davy, unul dintre fondatorii electrochimiei (1778); scriitorul francez Jules de Goncourt (1830); regina Elisabeta a României, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva, soţia regelui Carol I (1843); bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux, care a descoperit bacilul difteriei (1853); compozitorul, dirijorul şi folcloristul român Ion Vidu (1863); scriitorul român I.[on] A.[lexandru] Bassarabescu (1870); filologul, lingvistul, folcloristul și istoricul literar român Ovid Densuşianu (1873); medicul neurochirurg român Dumitru I. Bagdasar, care a pus bazele practicii neurochirurgicale în România (1893); matematicianul român Petre Sergescu (1893); poetul polonez Władysław Broniewski (1897); compozitorul, dirijorul, pianistul, actorul şi profesorul român Richard Carol Oschanitzky (1901); prozatorul american Erskine Preston Caldwell (1903); istoricul, arheologul şi epigrafistul român Dionisie M. Pippidi (1905); poetul, autorul şi dramaturgul rus Daniil Kharms (1905);
eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful român Vasile Lovinescu, frate cu Horia Lovinescu (1905); istoricul, teologul ortodox și profesorul american Jaroslav Jan Pelikan (1923); regizorul român de teatru şi film Horea Popescu (1925); scriitorul francez Alphonse Boudard (1925); economistul român Aurel Gheorghe Iancu (1928); Papa Francisc, preot argentinian pe numele adevărat Jorge Mario Bergoglio (1936); fotbalistul român Nicolae Lupescu (1940); eseistul, criticul şi istoricul literar român Liviu Petrescu (1941); actorul britanic de film Christopher Cazenove (1943); istoricul român Ioan Haţegan (1949) şi top-modelul şi actriţa americană de film, de origine ucraineană, Milla Jovovich (1975).
– În 17 decembrie au murit: poetul persan Jalal Al-Din Rumi (1273); compozitorul flamand Adrian Willaert (1562); chimistul şi fizicianul englez Sir Humphry Davy (1778); generalul şi omul politic venezuelean Simón Bolívar, lider al luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominaţia spaniolă (1830); pedagogul, teologul, publicistul şi traducătorul român Gavriil Munteanu (1869); compozitorul italian Saverio Mercadante (1870); publicistul şi omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla (1885); agronomul şi economistul român Ion Ionescu de la Brad, fondator al şcolii româneşti de agronomie (1891); scriitorul şi istoricul maghiar de origine evreiască Ignác Acsády (1906); fizicianul şi matematicianul britanic Sir William Thomson, lord Kelvin (1907); matematicianul, sociologul, pedagogul şi omul politic liberal român Spiru Haret, ministru în mai multe rânduri și care a pus bazele moderne ale învăţământului românesc de toate gradele (1912); lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist (1928); matematicianul român Ernest Abason (1942); arheologul român Ioan Andrieşescu (1944); scriitorul francez Tristan Bernard (1947); pianista şi profesoara română Aurelia Cionca (1962); fizicianul american Victor Franz Hess, descoperitor al razelor cosmice şi laureat al Premiului Nobel (1964); poetul român de naţionalitate maghiară Bartális János (1976); psihologul, esteticianul, criticul, istoricul literar și comparatistul român Liviu Rusu (1985); scriitoarea franceză Marguerite Yourcenar, prima femeie aleasă ca membru al Academiei Franceze (1987); cântărețul, saxofonistul de jazz, compozitorul și producătorul american Grover Washington Jr., unul dintre fondatorii genului de jazz neted (1999); scenaristul şi regizorul american de filme science-fiction şi horror Dan O’Bannon (2009); compozitorul, instrumentistul, orchestratorul şi dirijorul român Dan Ştefănică (2010); cântăreaţa Cesária Évora din Republica Capului Verde (2011); politicianul nord-coreean Kim Jong-il, conducător suprem al Republicii Populare Democrate Coreene și fiul lui Kim Ir-sen (2011); istoricul, cercetătorul şi ziaristul român George G. Potra (2015); actriţa, poeta, scriitoarea, scenarista și traducătoarea română Flavia Buref, realizatoare de emisiuni de radio şi televiziune și autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (2016); medicul american Henry Judah Heimlich, inventatorul tehnicii salvatoare de presiune aplicată pe abdomenul uman pentru a elibera căile respiratorii blocate (2016); inginerul român Constantin Stroe, director al Uzinei „Dacia” din Pitești (2016); actrița, producătoarea și regizoarea americană Penny Marshall, prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film – „Big” (2018) și compozitorul, scriitorul de teatru muzical și pianistul canadian-american Galt MacDermot, a cărui muzică a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (2018).
Septimiu Cioloboc