Oameni & Fapte – 12 februarie
Publicat de MIRELA ROTAR, 12 februarie 2019, 06:00
– Este cea de-a 43-a zi a lui 2019. Au mai rămas 322 zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:31 şi va apune la ora 17:42.
12 februarie 1541 – Pedro de Valdivia (Sursa foto: en.wikipedia.org)
– La 12 februarie 1541 conchistadorul spaniol Pedro de Valdivia întemeia orașul Santiago de Chile, numit atunci Santiago de Nueva Extremadura, actuala capitală a statului Chile, iar în 1709 marinarul scoțian Alexander Selkirk, ce urma să devină „modelul” eroului de roman Robinson Crusoe, a fost salvat după patru ani trăiți în singurătate pe insula Juan Fernández, din Pacificul de Sud. La 12 februarie 1818 republica sud-americană Chile şi-a dobândit independenţa faţă de Spania colonială. Descoperită în 1520 de exploratorul portughez Fernando Magellan, ţara a fost cucerită de spanioli începând din secolul al XVI-lea.
– La 12 februarie 1892, pentru prima oară în istoria tehnicii, o invenţie a fost denumită „cinematograf”. Era vorba despre aparatul de cronofotografie al francezului Léon Bouly, un aparat de optică şi fotografie reversibilă pentru analizarea şi sintetizarea mişcărilor. Cum Bouly nu îşi permitea să plătească taxele asociate numelui de „cinematograf”, denumirea a fost cumpărată, în 1894, de fraţii Lumière. În 1902, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, a avut loc premiera dramei „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Paul Gusty, cu Aristide Demetriade în rolul titular, iar pe 12 februarie 1912 împăratul chinez Pu Yi a abdicat, faptă care a dus la sfârșitul dinastiei Qing. Tot atunci China adopta calendarul gregorian.
– În 1924, la „Carnegie Hall” din New York, avea loc premiera simfoniei „Rapsodia albastră” a compozitorului american George Gershwin, iar în 1939 Radiodifuziunea Română a transmis prima emisiune pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea ţării noastre la Expoziţia Universală de la New York. Programul a conţinut „Poema română” de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, o horă şi arii populare româneşti în interpretarea orchestrei lui Grigoraş Dinicu.
– În 1950 s-a fondat, la Londra, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (UERT) (European Broadcasting Corporation – EBU), care reprezintă cea mai mare asociație a organizațiilor publice de difuziune din lume, facilitând schimburile de conținut audiovizual. Totodată, instituția este producătorul concursului muzical „Eurovision”. Pe 12 februarie 1961 a fost lansată prima stație interplanetară automată în direcția Planetei Venus, staţia „Venus-1”.
– În 1999 președintele american Bill Clinton era găsit nevinovat în procesul cu privire la „Afacerea Monica Lewinsky”, iar la 12 februarie 2000 a avut loc, la București, reuniunea statelor membre ale Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est, la nivelul șefilor de state și de guverne, la finele căreia a fost semnată Carta relațiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate și cooperare în Europa de Sud-Est. În 2002 începea, la Tribunalul de la Haga, procesul fostului președinte al Iugoslaviei, Slobodan Milošević. Acesta a murit patru ani mai apoi, în 2006, înainte de terminarea procesului. În 2016 a avut loc, la Havana, întrevederea istorică între Papa Francisc, aflat în drum spre Mexic, şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, sosit cu o zi înainte în Cuba, prima între un şef al Bisericii Romano-Catolice şi patriarhul celei mai mari biserici ortodoxe din lume (130 de milioane din 250 de milioane de creştini ortodocşi), de la Schisma dintre Roma şi Constantinopol din 1054.
12 februarie 1809 – Abraham Lincoln, președinte SUA (Sursa foto: civilwarinvirginia.files.wordpress.com)
– În 12 februarie s-au născut: fostul preşedinte american Abraham Lincoln (1809); naturalistul englez Charles Darwin, autorul teoriei evoluţioniste (1809); scriitorul englez George Meredith (1828); dramaturgul, prozatorul şi regizorul român Alexandru Davila, fiul medicului Carol Davila (1862); actriţa britanică de music-hall Marie Lloyd (1870); arhitectul francez Auguste Perret (1874); balerina rusă Anna Pavlova (1881); pictorul şi graficianul german Max Beckmann (1884); compozitorul francez Maurice Yvain (1891); istoricul român Grigore Florescu (1892); scriitorul rus Konstantin Fedin (1892); chimistul român Ion Tănăsescu (1892); scriitoarea şi poeta română Otilia Cazimir (1894); prozatorul, memorialistul şi traducătorul român Isac [Iţig] Peltz (1899); soprana română Ana Rozsa Vasiliu (1899); actorul, regizorul şi scenaristul român de film Jean Georgescu (1901); medicul român Theodor Burghele (1905); caricaturistul francez Jean Effel, cunoscut autor de benzi desenate (1908); scriitorul argentinian Enrique Anderson Imbert (1910); interpretul român de muzică populară dobrogeană Grigore Kiazim (1913); compozitorul român Bogdan Moroianu (1915); actorul indian de film Pran Krishan Sikand, cunoscut ca Pran (1920); regizorul şi producătorul italian de operă şi film Franco Zeffirelli (1923); regizorul, scenaristul, actorul şi producătorul francez de film de origine greacă Costa-Gavras (1933); muzicianul american Ray Manzarek, de la „The Doors” (1939); prozatorul, reporterul, dramaturgul, editorul și autorul român de literatură şcolară Boris Crăciun, realizator de emisiuni radio (1939); rugbystul român Iancu Băcioiu (1945); chitaristul englez Steve Hackett, de la formaţia de rock progresiv „Genesis” (1950); actorul canadian de film Michael Ironside (1950); muzicianul scoțian Brian Robertson, de la trupele rock „Thin Lizzy” și „Motörhead” (1956); scriitorul, actorul și regizorul român de teatru Dan Puric (1959); scriitorul spaniol Pascual Candel Palazón (1971) şi jucătorul spaniol de tenis de câmp Juan Carlos Ferrero (1980).
– La 12 februarie au murit: pictorul german Albrecht Altdorfer (1538); pictorul şi decoratorul francez Charles Le Brun (1690); scriitorul francez Pierre de Marivaux (1763); biologul italian Lazzaro Spallanzani (1799); filosoful clasic german Immanuel Kant (1804); matematicianul rus Nikolai I. Lobacevski, inventator al geometriei neeuclidiene (1856); generalul, revoluţionarul paşoptist şi politicianul român Christian Tell (1884); dirijorul, pianistul, compozitorul şi criticul muzical german Hans von Bülow (1894); compozitorul francez Ambroise Thomas (1896); pictorul român de etnie maghiară Barabás Miklós (1898); pianistul, compozitorul şi dirijorul francez Emile Waldteufel (1915); fizicianul şi chimistul austriac Alfred Bernath-Lendway (1924); istoricul şi prozatorul român Radu Rosetti (1926); memorialistul român Francisc Hossu-Longin (1935); arhitectul şi designerul britanic Charles Voysey (1941); regizorul sovietic de film documentar Dziga Vertov (1954); compozitorul şi pianistul american George Antheil (1959); scriitorul italian Elio Vittorini (1966); compozitorul şi pianistul român Grigore Ghidionescu (1968); scriitorul maghiar Agárdi Ferenc, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (1969); compozitorul român Norbert Petri (1978); regizorul francez de film Jean Renoir (1979); scriitorul argentinian Julio Cortázar (1984); scriitorul austriac Thomas Bernhard (1989); istoricul, arheologul şi muzeograful român Radu Popa (1993); actorul american Martin Balsam (1996); scriitorul japonez Ryōtarō Shiba (1996); pictorul român Călin Pojar (2010); actriţa americană Betty Garrett (2011); pianista română de origine evreiască Sofia Cosma (2011); actriţa americană Zina Bethune (2012); preotul român Serafim [Ştefan] Man, unul dintre stareţii Mănăstirii Rohia (2013); cântăreţul galez Steve Strange, solistul trupei pop „Visage”, unul dintre pionierii curentului „new wave” (2015); cântăreţul american de jazz Al [Alwin Lopez] Jarreau, câştigător a şapte Premii Grammy în trei categorii diferite de muzică: pop, jazz şi R&B (2017); actrița română de teatru Paula Ionescu (2018) și profesorul Andrei Timuș din Republica Moldova, specialist în domeniul socio-economiei și fondator al Școlii de Cercetări Sociologice în Republica Moldova (2018).
Septimiu Cioloboc
