Oameni & Fapte – 10 Decembrie
Publicat de MIRELA ROTAR, 10 decembrie 2018, 06:00
– Este cea de-a 344-a zi a lui 2018. Au mai rămas 21 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:54 şi va apune la ora 16:54.
– La noi este „Ziua Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă”, pentru că în 1998 s-a înfiinţat Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională – azi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În lume se marchează, din 1950, „Ziua Internațională a Drepturilor Omului”, deoarece la 10 decembrie 1948 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Este și „Ziua Europeană a Avocaţilor”, sărbătorită în „Ziua Drepturilor Omului”, avocaţii având un rol determinant în apărarea acestora.
– Azi se desfăşoară ceremonia anuală de înmânare a Premiilor Nobel, ce are loc, din 1901, în ziua comemorării morţii chimistului şi industriaşului suedez Alfred Nobel, ce a instituit premiul prin testamentul din 27 noiembrie 1895. Festivităţile se organizează la Stockholm (Suedia) şi la Oslo (Norvegia). Cele cinci discipline alese de Alfred Nobel au rămas neschimbate, ca şi instituţiile pe care le-a dorit, pentru a le atribui: Academia Regală de Ştiinţe a Suediei – pentru fizică şi chimie; Academia Suedeză de Litere – pentru literatură; Institutul Karolinska din Stockholm – pentru fiziologie şi medicină; Parlamentul norvegian – pentru pace sau fraternitate între popoare. Premiul pentru pace este singurul decernat la Oslo, deoarece Nobel a dorit să asocieze la testamentul său Norvegia, care era legată de Suedia înainte de a deveni independentă, în 1905. Din anul 1969 se atribuie şi un premiu pentru ştiinţe economice, instituit de Banca Regală a Suediei, în memoria lui Nobel.
– La 10 decembrie 1389 a fost semnat Tratatul de alianţă de la Radom, dintre domnitorul Mircea cel Bătrân şi regele Poloniei, Wladislaw Iagello, pentru a face faţă împreună intenţiilor regelui maghiar Sigismund de Luxemburg de a cuceri Ţările Române, iar în 1845 s-a patentat prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert William Thompson. Confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa ei la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel că invenţia a fost imediat uitată. În 1888, chirurgul veterinar nord-irlandez John Boyd Dunlop, din Belfast, a inventat prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură.
– În 10 decembrie 1868 a fost montat, la Londra, primul semafor din lume: un felinar aflat în vârful unui stâlp metalic înalt de şapte metri, care, alimentat cu gaz, avea o lumină când verde când roşie. Se spune că, din păcate, semaforul a explodat pe 2 ianuarie 1869, rănindu-l sau omorându-l pe poliţistul care îl manevra. Semaforul electric modern este o invenţie a americanilor, în 1912, având tot două culori, roşu şi verde. Primul semafor electric pentru reglementarea circulaţiei pe străzi, a fost instalat în anul 1914, în oraşul american Cleveland.
– În 1898 s-a semnat, la Paris, Tratatul de pace hispano-american, prin care erau pierdute ultimele colonii spaniole din America şi Asia. Astfel, insulele Puerto Rico, Guam şi Filipine reveneau SUA, iar Cuba era declarată, formal, independentă. La 10 decembrie 1919 România a semnat Tratatele de Pace cu Austria şi Bulgaria, precum şi Tratatul Minorităţilor, care pentru ţara noastră prevede obligaţia de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naştere, de naţionalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplină şi întreaga ocrotire a vieţii şi libertăţii lor”.
– În 1928, la Radiodifuziunea Română (a cărei emisie inaugurală a avut loc la 1 noiembrie 1928) a fost programată „o zi românească”, cuprinzând lucrări ale scriitorilor şi compozitorilor români. Tot atunci au fost difuzate şi primele sfaturi cu caracter medical. La 10 decembrie 1933 Guvernul liberal al României a dizolvat organizaţia legionară „Garda de Fier”, apărută în anul 1930 din fosta „Legiune a Arhanghelului Mihail”, iar în 1941 Australia a declarat război României, în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale.
– În 1946 România şi Ungaria restabileau relaţiile diplomatice la nivel de misiune diplomatică, iar la 10 decembrie 1956 s-au reluat programele emise de Studioul Teritorial Iaşi al Radiodifuziunii Române (întrerupte în 1944). Între 1985-1989 Radio Iaşi a fost închis de către regimul comunist, ca şi celelalte studiouri din ţară. Din 22 decembrie 1989 postul şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale: Cluj, Craiova, Tg.-Mureş şi Timişoara.
– La 10 decembrie 1984 Adunarea Generală a ONU adoptat, în unanimitate, Convenţia Împotriva Torturii şi a Altor Tratamente sau Pedepse Crude, Inumane sau Degradante, intrată în vigoare la 26 iunie 1987, iar în anul 1985 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Convenţia Internaţională privind Eliminarea Apartheidului în Sport, intrată în vigoare în aprilie 1988. La data de 10 decembrie 1992 a avut loc, la București, prima tranzacţionare bursieră la Bursa Română de Mărfuri, înfiinţată în noiembrie același an.
– În 10 decembrie 2008, la o licitaţie „Christie” de la Londra, diamantul „Wittelsbach Blue” a fost vândut cu 16,4 milioane de lire sterline, cel mai mare preţ plătit vreodată la o licitaţie pentru un diamant. În 2011, diamantul a fost vândut emirului Hamad bin Khalifa al-Thani din Qatar, pentru cel puţin 80 de milioane dolari americani.
– În 10 decembrie s-au născut: poetul şi dramaturgul italian Giovanni Battista Guarini (1538); pedagogul american Thomas Hopkins Gallaudet, unul din fondatorii şcolii pentru copii surdo-muţi (1787); arhitectul german Friedrich von Gärtner (1791); matematicianul german Carl Gustav Jacob Jacobi (1804); pictorul german Karl Ferdinand Sohn (1805); matematiciana și scriitoarea engleză Ada Lovelace, primul programator de calculator din lume (1815); poetul rus Nikolai Nekrasov (1821); compozitorul francez de origine belgiană César Franck (1822); compozitorul, dirijorul şi pianistul german Theodor Kirchner (1823); poeta americană Emily Dickinson (1830);
istoricul german de artă Wilhelm von Bode (1845); bibliotecarul şi bibliograful american Melvil Dewey, inventatorul clasificării zecimale şi fondatorul primei şcoli de bibliotecari (1851); generalul şi inginerul român Constantin Hârjeu, ministru de război (1856); scriitoarea germană Anna Croissant-Rust (1860); scriitorul francez Pierre Louÿs (1870); filosoful şi psihologul german Ludwig Klages, fondatorul grafologiei știinţifice (1872);
magnatul român Nicolae Malaxa, fondator al industriei naţionale moderne (1884); poetul, pictorul, dramaturgul, eseistul şi romancierul elvețian Albert Steffen (1884); poeta germană Nelly [Leonie] Sachs, laureată Nobel (1891); inginerul român Plautius Andronescu, creatorul şcolii româneşti de electrotehnică teoretică de la Timişoara (1893); regizorul, dramaturgul, pictorul şi caricaturistul român Ion Sava, teoretician al artei spectacolului şi inovator în regie şi scenografie (1900); bibliologul şi istoricul literar român Dan Simonescu (1902); compozitorul, organistul şi pedagogul francez Olivier Messiaen (1908); istoricul şi filosoful britanic Frank W. Walbank (1909); compozitorul, dirijorul şi pianistul american Morton Gould (1913); cântăreaţa şi actriţa americană de film Dorothy Lamour (1914); regizoarea daneză de film Astrid Henning-Jensen, „cineasta copiilor” (1914); dirijorul, pianistul şi compozitorul român de muzică ușoară Sile [Vasile] Dinicu (1919); scriitorul, scenaristul și producătorul american Reginald Rose (1920); scriitorul şi scenaristul spaniol Jorge Semprún Maura (1923); actriţa română Mitzura Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi (1924); sculptorul elveţian de origine română Ilie Pavel (1927); actorul american Dan Blocker (1928); actriţa română Leopoldina Bălănuţă (1934); oncologul american Howard Martin Temin, laureat Nobel (1934); scriitorul, traducătorul şi jurnalistul portughez Ernesto Sampaio (1935); dirijorul rus Yuri Temirkanov (1938); prozatorul, eseistul şi publicistul român Cristian Teodorescu (1954);
matematicianul american de origine română, scriitorul, poetul și profesorul universitar Florentin Smărăndache (1954); umoristul român Toni Grecu, fondatorul grupului de divertisment „Divertis” (1956); muzicianul britanic Paul Hardcastle (1957); actorul american Michael [Clarke] Duncan (1957); scriitoarea germană de cărţi pentru copii Cornelia Funke (1958); actorul de film, regizorul şi scenaristul nord-irlandez Kenneth Branagh (1960); autorul și publicistul german Stefan Münz (1960); muzicianul britanic Brian Molko, vocalistul și chitaristul trupei rock „Placebo” (1972); biatlonista germană Andrea Henkel, multiplă campioană olimpică și mondială (1977); violonista americană de origine coreeană Sarah Chang (1980); DJ-ul, compozitorul și producătorul român Adi Cristian Colceru, alias David Deejay (1980); actorul american Patrick Flueger (1983); jucătoarea română de tenis Edina Gallovits (1984) și fotbalistul argentinian Gonzalo Higuaín (1987).
– La 10 decembrie au murit: medicul şi filosoful arab Averroes (1198); compozitorul, instrumentistul, profesorul şi scriitorul italian Giulio Caccini, teoretician al artei vocale și supranumit „tatăl belcanto-ului” (1618); teologul şi traducătorul român Eufrosin Poteca (1858); scriitorul austriac Ludwig Anzengruber (1889); chimistul şi industriaşul suedez Alfred Nobel, inventator al dinamitei şi iniţiatorul Premiilor Nobel (1896); scriitorul italian Luigi Pirandello, întemeietorul teatrului modern european și laureat Nobel (1936); omul de presă şi scriitorul american Damon Runyon (1946); clericul romano-catolic român de origine austriacă Anton Durcovici, beatificat de Vatican (1951); scriitorul englez Algernon Blackwood, autor de povestiri cu fantome (1951); soprana franceză Mado Robin (1960); criticul literar şi traducătorul român Ion Chinezu (1966); interpretul american de muzică soul Otis Redding (1967); actorul român Miluţă Gheorghiu (1971); violonistul american Jascha Heifetz (1987); sculptorul român Constantin Popovici (1995); politicianul croat Franjo Tudjman, primul preşedinte al Croației (1999); actriţa americană Marie Windsor (2000); generalul, dictatorul și președintele chilian Augusto Pinochet (2006); chimistul american John B.[ennett] Fenn, laureat Nobel (2010); cântăreaţa elveţiană de operă Lisa Della Casa (2012); chitaristul de jazz şi compozitorul american Jim Hall (2013); scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului (2014) și pictorul și profesorul român Leon Vreme (2017).
Septimiu Cioloboc
