Oameni & Fapte – 28 octombrie
Publicat de radiomures, 28 octombrie 2016, 08:41
– Este cea de-a 302-a zi a lui 2016. Au mai rămas 64 de zile până la sfârşitul anului. Soarele va răsări la ora 7:58 şi va apune la ora 18:12.
– Azi e „Ziua Mondială a Judo-ului”, în cinstea datei de naştere a niponului Jigoro Kano, fondatorul acestui sport şi „Ziua Mondială a Animaţiei”, când se aniversează primul spectacol public susţinut de „Teatrul Optic” al lui Charles-Émile Reynaud, la Muzeul Grevin din Paris, în 28 octombrie 1892.
Tot astăzi e sărbătoare naţională în Cehia, unde se aniversează proclamarea statului cehoslovac independent, din 1918. Este şi sărbătoare naţională în Grecia – „Ziua Demnităţii” sau „Ziua Marelui NU” – zi în care, în anul 1940, Benito Mussolini i-a dat un ultimatum premierului grec, Ioaniss Metaxas, de a permite trecerea trupelor italiene prin Grecia, altfel având de înfruntat războiul. Premierul grec a răspuns printr-un categoric „Okhi” (NU), asftfel că, la nici două ore, Grecia era atacată, intrând în cel de-Al Doilea Război Mondial. În mai 1941 poporul grec s-a eliberat şi, de atunci, toată Grecia sărbătoreşte această zi, comemorând eroii căzuţi în lupta antifascistă, prin parade militare şi manifestări cultural-artistice.
– La data de 28 octombrie 312 d.Hr. a avut loc Bătălia de la Podul Milvius (Podul Şoimului, azi Ponte Milvio, lângă Roma), între împăraţii romani Constantin I şi Maxentius. Atunci împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o Cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: „In hoc signo vinces” („Prin acest semn vei învinge”). Noaptea, în somn, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor spre a-i servi drept semn protector în lupte. Faptul constituie actul convertirii lui Constantin cel Mare la creştinism. Acesta a câştigat bătălia, punând capăt Tetrarhiei şi devenind conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul luptei.
– În 1492 navigatorul genovez Cristofor Columb descoperea Cuba, în primul său voiaj spre Lumea Nouă. În 1636 s-a întemeiat Universitatea Harvard din Cambridge, statul american Massachusetts, iar la data de 28 octombrie 1688 Constantin Brâncoveanu a urcat în scaunul Ţării Româneşti, după moartea lui Şerban Cantacuzino. Domnia sa este caracterizată prin înflorirea culturii şi artei, în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”.
– În anul 1746 Lima, capitala statului Perú, a fost devastată de un cutremur de 8,4 grade pe scare Richter, seism care a făcut peste 6.000 de morţi.
– La 28 octombrie 1869 chimistul rus Dimitri Mendeleev a publicat celebrul „Tabel periodic al elementelor”. În cinstea sa elementul chimic numărul 101 se cheamă mendeleeviu, iar un crater de pe Lună îi poarta numele. În ultimii săi ani de activitate profesională, Mendeleev a creat patentul clasic al vodcăi ruseşti, care are 40% procent alcool.
– Pe 28 octombrie 1860 în oraşul francez Nice s-a deschis primul magazin exclusiv pentru femei: „A la ville de Nancy”, iar în anul 1886 s-a dezvelit statuia „Libertatea luminând lumea” („Miss Liberty”), dăruită de Franţa naţiunii americane, ca semn de preţuire. Statuia, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, este instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York.
– Congresul american vota, la data de 28 octombrie 1919, fără a ţine seama de veto-ul preşedintelui Woodrow Wilson, în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de „Legea Volstead” şi care, împreună cu cel de-al 28-lea amendament al Constituţiei SUA şi legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată şi agitată epocă a istoriei americanilor, cunoscută drept „Perioada Prohibiţiei”. Astfel, se interzicea cetăţenilor fabricarea, vinderea, schimbarea pe alte mărfuri, transportul şi furnizarea de băuturi cu conţinut de alcool mai mare de 0,5%. Prohibiţia a avut, însă, efecte pe care nimeni nu le anticipase. Legea a rămas în vigoare până la 16 ianuarie 1920.
– În 28 octombrie 1920 s-a încheiat, la Paris, un Tratat între România, pe de o parte, şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de cealaltă parte, privind recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. Tratatul a fost ratificat de toţi semnatarii, cu excepţia Japoniei. În anul 1929, la Radiodifuziunea Română, a avut loc prima transmisiune de la Ateneul Român din Bucureşti, cu ocazia Festivalului cehoslovac, organizat de Ziua Naţională a fostei Cehoslovacii.
– În anul 1941 „SS”-ul nazist a organizat masacrul a peste 9.000 de evrei în ghetoul din Kaunas (Lituania), iar pe 28 octombrie 1959 apărea, în România, Decretul nr. 410, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, act care prevedea desfiinţarea unor mănăstiri şi a asociaţiilor religioase, precum şi scoaterea din monahism a mai multor călugări.
– În 1962 liderul sovietic Nikita Hruşciov a ordonat retragerea rachetelor din Cuba, încheindu-se astfel criza dintre URSS şi SUA, iar pe 28 octombrie 1981 a fost fondată trupa americană de muzică hard-rock „Metallica”.
– În 1993 Parlamentul European ratifica, la Strasbourg, Acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene.
– În 28 octombrie s-au născut: filosoful şi teologul romano-catolic olandez Cornelius Jansen, fondatorul jansenism-ului (1585); pictorul italian Canaletto (1697); scriitorul şi omul politic francez Alphonse de Lamartine (1790); scriitorul rus Ivan Turgheniev (1818); japonezul Jigoro Kano, părintele judo-ului (1860); medicul veterinar român George N. Udrischi, primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal (1867); medicul român Constantin I. Parhon (1874); pictorul englez de origine irlandeză Francis Bacon (1909); virusologul american Jonas Salk, cel care a preparat şi utilizat vaccinul antipoliomelitic (1914); chimistul britanic Richard Laurence Millington Synge, laureat Nobel (1914); generalul român Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe din România comunistă (1928); pilotul britanic de „Formula 1” Bernie Ecclestone (1930); actorul român Ilarion Ciobanu (1931); actorul francez Michel Colucci, cunoscut sub pseudonimul de Coluche (1944); întreprinzătorul american William Henry „Bill“ Gates, fondatorul companiei Microsoft (1955); omul politic social-democrat român Liviu Dragnea (1962); cântăreţul italian Eros Ramazzotti (1963) şi actriţa americană Julia Roberts (1967).
– La 28 octombrie au murit: domnitorul Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino (1688); filosoful şi omul politic englez John Locke (1704); Anna Ivanova Romanova, împărăteasă a Rusiei (1740); americanul de origine germană Ottmar Mergenthaler, cel care a inventat linotipul (1899); istoricul român Constantin Giurescu (1919); filosoful, sociologul şi economistul român Mircea Vulcănescu (1952); pictorul român Lucian Grigorescu (1965); zoologul şi oceanograful român Eugen Pora (1981); pictorul român Ion Popescu-Negreni (2001); chimistul şi fizicianul american Richard Smalley, laureat al Premiului Nobel (2005); sculptorul român Ion Irimescu (2005); actriţa română de teatru şi film Dina Cocea (2008) şi scriitorul, ziaristul, filantropul şi premierul polonez Tadeusz Mazowiecki (2013).
Septimiu Cioloboc