Volum despre românii din Sighişoara
Acesta a fost publicat de directorul Muzeului de Istorie, Nicolae Teşculă, şi oferă detalii inedite despre personalităţi de marcă ale teologiei, artei şi literaturii române din Sighişoara.
Volumul „Contribuţii la Istoria românilor din Sighişoara” prezintă viaţa românilor sighişoreni şi legătura lor cu oraşul, cu celelalte comunităţi din oraş, în perioada cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi secolul al XIX-lea.
Autorul lucării, Nicolae Teşculă:
Lucrarea ‘Contribuţii la Istoria românilor din Sighişoara’, apărută la editura Mega din Cluj-Napoca, tratează istoria comunităţii româneşti din Sighişoara. Se ştie faptul că Sighişoara a fost un oraş săsesc întemeiat în secolul al XIII-lea. Până în 1945, majoritatea populaţiei era formată din etnici germani, de către saşi, dar a existat şi o viguroasă comunitate românească care s-a dezvoltat la poalele Cetăţii Sighişoara, în fostele grădini ale oraşului, în zona actualului cartier Corneşti. Practic în secolul al XVIII-lea în această zonă se construieşte şi o biserică ortodoxă şi în jurul acestei biserici şi a familiei preotului Zaharia Boiu se va dezvolta întreaga comunitate românească. Lucrarea încearcă să prezinte evoluţia demografică a acestei comunităţi, apoi anumite aspecte cu privire la elita românească, în special familia Zaharia Boiu, apoi prezenţa unor familii de negustori români, din care se remarcă familia Demian.
În prefaţa cărţii se arată că Sighişoara, întemeiată în secolul al XIII-lea de către coloniştii germani, a jucat un rol important în cadrul istoriei Transilvaniei, evidenţiindu-se în special în domeniul meşteşugurilor, ale căror tradiţii în cadrul breslelor se întinde pe o perioadă de secole.
Autor: Sanda Vițelar
